O bună parte din afacerile imobiliare controversate din Timişoara, dar şi din judeţ au fost posibile şi datorită statutului cadastral incert pe care încă îl au multe clădiri şi terenuri, statut speculat prompt de speculatori. Pentru elucidarea neclarităţilor, doar Primăria Timişoara şi încă o Primărie din judeţ a încheiat în ultima perioadă un parteneriat cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, având drept scop lămurirea documentaţiei unor imobile şi suprafeţe de teren care au valori fabuloase.

„De 26 de ani trebuia să se lămurească lucrurile pe acest segment”

Ani de zile, Timişoara a rămas în patrimoniu cu o serie de clădiri şi terenuri care, scriptic, erau ale nimănui, în sensul că aveau un statut cadastral incert, moştenit din perioada comunistă.

Nici în judeţ, mai ales în preajma Timişoarei, lucrurile nu stau cu mult mai bine, părând paradoxal că multe din suprafeţele cu o situaţie cadastrală nelămurită se suprapuneau tocmai cu cele mai bine cotate terenuri din judeţ.

Un prim pas pentru elucidarea situaţiilor cadastrale şi normalizarea situaţiei s-a făcut recent, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară anunţând într-un raport publicat zilele trecute că a fost aprobată încheierea unor Protocoale de colaborare având ca obiect stabilirea modului de realizare a schimbului de date şi informaţii în scopul realizării lucrărilor de înregistrare sistematică în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară cu PrimăriileTimişoara şi Livezile, din Timiş, Vâlcăneşti – Prahova şi Şotânga – Dâmboviţa, care au formulat solicitări în acest sens.

Pe bază de solicitare, acest schimb de date în timp real s-ar fi putut perfecta de mult, în Timişoara, cel puţin, unde era nevoie de el mai mult ca oriunde. Surprinzător este însă faptul că doar Primăria Livezile a mai solicitat integrarea într-un astfel de parteneriat de schimb de date, deşi probleme cadastrale majore sunt în multe localităţi din judeţul Timişoarei.

„În cazul Timişoarei, demersuri pentru normalizarea situaţiei cadastrale ar fi trebuit să se facă de acum 26 de ani. Părerea mea este că nu s-a dorit acest lucru, pentru că atunci nu se mai puteau percepe nişte chirii sau taxe de concesiune aberant de mici, raportate la o valoare şi o suprafaţă nereale, în cazul unor obiective din patrimoniul municipiului. Nu cred că a existat interes în Primărie, în afară de primar, pentru clarificarea acestor aspecte. E la fel ca în cazul locurilor de veci, care se inventariază de cinci ani, sau al semnelor de circulaţie, care se numără de trei ani. Dacă lucrurile sunt clare, atunci nu mai e loc de afaceri necurate şi învârteli”, ne-a declarat consilierul local PNL Simion Moşiu.

Demersuri pentru aşezarea lucrurilor pe făgaşul normal

În 2016, prima achiziţie de valoare a Primăriei Timişoara a fost un pachet destul de mare de servicii de topografie şi cadastru. De-a lungul ultimilor ani, au existat numeroase controverse legate de clădiri şi terenuri care aparţinuseră Municipalităţii şi care au fost revendicate şi ulterior retrocedate, deşi existau îndoieli cu privire la justeţea respectivelor revendicări. După cum a ieşit ulterior la iveală, aceste revendicări controversate au fost posibile şi pentru că o bună parte din patrimoniul Primăriei este în ceaţă. Conform oficialilor Primăriei, proprietăţile care nu sunt intabulate se află în tot oraşul, dar şi în zona în care urmează să se construiască inelele rutiere aferente centurii oraşului. După calculele angajaţilor Primăriei, mai sunt „vreo 2.000 de terenuri” care trebuie intabulate. „Am descoperit străzi întregi care nu sunt intabulate, şi în această situaţie nu e una sau două străzi, ci câteva sute. Sunt nişte costuri mari pentru această operaţiune de intabulare, pe care trebuie să le suportăm, deşi normal şi legal ar fi fost ca aceste proprietăţi să fie intabulate de-a lungul timpului. Cred că, până la urmă, fosta conducere a Direcţiei de Patrimoniu va trebui să dea nişte explicaţii detaliate pe această temă, la diverse structuri de specialitate ale statului”, spuneau, pe această temă, oficiali din Primăria Timişoara.