Probabil şi pentru că Timişoara se numără printre oraşele cu cele mai încurcate evidenţe cadastrale din România, de la nivel central a fost iniţiat un proces de înregistrare sistematică a imobilelor. Printre primii beneficiari ai unei astfel de acţiuni s-ar număra Primăria Timişoara, confruntată cu o serie de situaţii extrem de încurcate din punct de vedere cadastral a unor terenuri şi imobile deţinute.

Ordine în scripte

Conform unui act normativ publicat zilele trecute în Monitorul Oficial, în Timişoara au demarat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor, aceasta fiind o iniţiativă demarată la nivel central de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Teritoriul municipiului este împărţit în 439 de sectoare cadastrale, dar deocamdată au încep lucrările pe două sectoare cadastrale în zona centrală.

Probabil că zonele cele mai deficitare din punct de vedere al evidenţei cadastrale sunt, în Timişoara, cele care aparţin de domeniul public, Primăria recunoscând în mai multe rapoarte realizate în ultimii ani că există o problemă pe unele zone unde sunt „încălecări” de numere topo, pe suprafeţe deţinute de Municipalitate.

„Din păcate, în ultima perioadă nu ştiu să se mai fi întreprins demersuri legate de evidenţele cadastrale. La nivelul Consiliului Local nu s-au realizat informări în acest sens”, spune consilierul local Ştefan Sandu.

Terenuri fără acte

De ceva timp, în urma controalelor, Curtea de Conturi a solicitat Primăriei Timişoara să-şi facă ordine în propriul patrimoniu, să intabuleze terenurile care, scriptic, sunt ale nimănui şi să lămurească situaţia unor construcţii fără acte şi autorizaţie, care au răsărit pe terenurile Municipalităţii.

La ultimul inventar al patrimoniului public al Primăriei, zone cu un istoric cadastral mai mult decât complicat, cum e şi cazul terenurilor din jurul Stadionului „Dan Păltinişanu”, au intrat la categoria „rămâne să vedem.”

Deocamdată, Primăria a stabilit că zona de agrement Stadion face parte din domeniul public, şi cam atât.

„Pentru acest obiectiv, există mai multe litigii pe rolul instanţelor de judecată. Se vor identifica numărul topografic şi situaţia cadastrală pentru terenurile acestei baze. Se va solicita Biroului Spaţii cu Altă Destinaţie, urmărirea şi transmiterea rezultatelor finale cu privire la stadiul acţiunilor”, menţionau reprezentanţii Municipalităţii.

Cu alte cuvinte, deocamdată, situaţia nu poate fi lămurită şi nu se ştie când ar exista şanse să se clarifice, din punct de vedere cadastral. Conform unui proiect publicat anul trecut, Municipalitatea timişoreană îşi dorea să demareze procedura de evidenţiere a sectorului cadastral al zonei Stadion, cuprinse între Stadionul „Dan Păltinişanu” – strada prof. dr. Aurel Păunescu – strada Podeanu – strada Cerna şi bulevardul Iosif Bulbuca.

Specialiştii Primăriei susţineau că o nouă evidenţiere cadastrală a zonei se impune deoarece în urma dezlipirilor succesive, produse în perioada 1946 – 2014, nu se reuşeşte identificarea parcelelor. Zona de agrement de la Stadion nu este singura în care au existat revelaţii în urma recentelor încercări de inventariere şi clarificare a statului terenurilor şi imobilelor.

De exemplu, reprezentanţii Municipalităţii spun că au fost constatate bunuri neevidenţiate scriptic în evidenţa mijloacelor fixe aflate în patrimoniul municipiului Timişoara: “O parte dintre acestea au un mare grad de degradare şi nu se cunoaşte proprietarul. Acestea au fost înscrise în evidenţa analitică fără valoare, urmând a se clarifica de către Biroul de Evidenţă a Patrimoniului situaţia juridică şi patrimonială, precum şi procedura de evaluare a acestora, în funcţie de cele constatate”.

La Baza Sportivă Dacia, de exemplu, lucrurile sunt încurcate, având în vedere că, potrivit chiar afirmaţiilor reprezentanţilor Primăriei, baza este evidenţiată fără valoare de inventar, iar construcţiile existente sunt construite fără autorizaţie şi se află într-un grad avansat de degradare.

Şi la Sala Olimpia inventarierea a fost prilej de „revelaţii”. A fost identificată în teren o căsuţă administrativă, aflată în spatele clădirii Sălii Polivalente Olimpia, în suprafaţă de 80 de metri pătraţi, formată din două birouri, un oficiu şi un grup sanitar. “Această clădire a aparţinut fostului abator şi nu se găseşte în cartea funciară, fiind construită fără proiect şi autorizaţie de construcţie”, se arăta în procesul-verbal al Primăriei.

În ultimii ani, conducerea Primăriei Timişoara a avut tot felul de revelaţii legate de patrimoniul deţinut, descoperind terenuri şi clădiri pe suprafeţe mari care de drept ar fi trebuit să fie ale sale, dar care, scriptic, sunt ale nimănui, pentru că nu apar cu niciun proprietar la cartea funciară.