Pentru că încă de la momentul parafării de către Primăria Timişoara a schimbului de terenuri care a dus la demolarea construcţiei cunoscută sub numele “Acvariu”, din Piaţa Operei, existau dubii legate de justeţea acestei tranzacţii, au existat solicitări din partea unor consilieri locali, menite să lămurească, pe baza opiniei unor experţi, dacă schimbul a fost sau nu unul corect pentru Municipalitate. Consilierul local Bogdan Herzog spune că aşteaptă de aproape un an răspuns în acest sens de la Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi şi că impresia sa este că nu se doreşte să se clarifice situaţia.
O solicitare fără răspuns
Nu este niciun secret că tranzacţia aprobată de Consiliul Local pentru eliminarea “Acvariului” din Piaţa Operei şi construirea unui pasaj rutier în zonă a stârnit nedumeriri încă din momentul supunerii spre aprobare în şedinţa de plen. Bogdan Herzog, unul dintre consilierii locali care nu au votat acest proiect, şi care este şi expert evaluator, a declarat de la început că, în opinia sa, acest schimb de terenuri este dezechilibrat. “În momentul în care ne va fi pus la dispoziţie Raportul de expertiză de evaluare pentru terenul pe care îl primim şi, respectiv, cele trei rapoarte pentru terenurile pe care le cedăm, probabil că le voi aduce şi în discuţie la Comisia de Disciplină în prima fază a Centrului Teritorial Timiş, ulterior la Comisia de Disciplină Naţională”, preciza Bogdan Herzog în plen.
Acesta a trimis încă de la începutul anului o adresă la Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România pentru a clarifica o serie de nelămuriri legate de valoarea terenurilor.
Şi, în mod ciudat, deşi a trecut foarte mult timp de atunci, răspunsul nu a venit nici până acum. “Din păcate, nici acum nu am primit acel punct de vedere oficial al A.N.E.V.A.R., deşi l-am cerut de mai multe ori. Impresia mea e că nu se doreşte să se răspundă, tocmai din cauza situaţiei de fapt. Altfel nu-mi explic cum a trecut aproape un an fără să primesc un răspuns care să clarifice aceste chestiuni”, ne declară Bogdan Herzog, consilier P.N.Ţ.C.D.
Şapte posibili proiectanţi
Până în prezent şapte societăţi s-au arătat interesate să realizeze studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru viitorul pasaj rutier subteran pe care vrea să-l amenajeze Primăria Timişoara în Piaţa Victoriei, dar toate sunt din afara oraşului.
Iniţial, primarul Nicolae Robu a făcut apel la reprezentanţii mediului privat să finanţeze documentaţia. Edilul susţine că s-au găsit şi sponsori dispuşi să contribuie cu 30.000 de euro, dar că s-a renunţat la idee după ce anumiţi proiectanţi timişoreni i-ar fi spus că studiul e mult mai scump. În aceste condiţii, documentaţia, estimată oricum la peste 100.000 de euro, va fi plătită din bani de la bugetul local.
În rândul unor consilieri locali există scepticism cu privire la oportunitatea achiziţiei acestei documentaţii, mai ales că mai există destule precedente în care, la proiecte mari precum cel al subpasajului rutier de sub Piaţa Operei, pentru care nu a existat certitudinea obţinerii unei finanţări pentru demararea propriu-zisă a proiectului, Primăria a cumpărat studii de fezabilitate scumpe şi, până la urmă, acestea au expirat fără ca investiţia pentru care au fost realizate să mai demareze.
Încă din momentul în care Primăria anunţa schimbul de terenuri realizat pentru “Acvariu” şi amenajarea în zonă a unui pasaj rutier subteran, o parte din aleşii locali au precizat că pentru acest proiect, pentru care Primăria a făcut deja un schimb de terenuri, nu exista un studiu de fezabilitate preliminar care să ateste că realizarea proiectului este posibilă. Mai mulţi consilieri s-au arătat nemulţumiţi de faptul că nu le-a fost prezentat niciun studiu de fezabilitate care să argumenteze posibilitatea şi dezirabilitatea construirii acestui pasaj.
Astfel, se estimează că Primăria ar putea avea mari surprize în momentul în care ar realiza, post-factum, documentaţia premergătoare construirii pasajului. Mai precis, ar putea să constate că acel pasaj este imposibil de realizat sau că presupune nişte costuri pe care bugetul local nu şi le permite.
Specialişti care au contribuit la realizarea pasajului pietonal din Piaţa Operei, în anii 1978 – 1979, spun şi ei că realizarea unui pasaj pentru autoturisme în zonă s-ar putea lovi de probleme extrem de mari. Potrivit acestora, în anii ’70, când a început realizarea acelui pasaj, costurile au fost atât de mari, încât investiţia nu a putut fi aprobată doar local, fiind nevoie de o decizie a Consiliului de miniştri.
Robu se arunca la proiecte faraonice, cat mai multe, in ideea ca lasa si el o urma pe fata Timisoarei, sa i se pomeneasca numele. Ma tem insa ca nu o sa-i placa felul in care va fi pomenit. In loc sa se documenteze si sa ia seama si de opimia celorlalti, cheltuie (sau intentioneaza asta) cu darnicie, de parca Timisoara ar avea un buget ca Parisul. Va sfarsi prin a toca banii Timisoarei fara sa realizeze mare lucru. Am impresia ca anul viitor, Timisoara va intra in faliment daca banii se vor cheltui dupa caum vrea Robu. Sau se vor mari taxele locale si impozitele cu 250%.