Din cauză că încă nu s-a putut ajunge la un consens între Primărie şi Consiliul Judeţean în privinţa Muzeului Revoluţiei, Ministerul Culturii confirmă că finanţarea disponibilă are un termen de valabilitate limitat, deci există riscul pierderii.

Un muzeu care nu-şi găseşte locul

Finanţarea primită de la Ministerul Culturii pentru înfiinţarea la Timişoara a unui Muzeu al Revoluţiei ar putea fi pierdută din cauza lipsei unui sediu.

Interpelat pe această temă, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a transmite că în cele două programe de reabilitare a clădirilor de patrimoniu şi de reconstrucţie şi modernizare a edificiilor ce găzduiesc instituţii de cultură de relevanţă naţională, s-a adăugat, în 2014, la propunerea parlamentarilor de Timiş, Muzeul Naţional al Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Iar  prin HG 649/2014 a fost amendat Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului privind finalizarea construcţiei, renovarea sau reabilitarea clădirilor culturale de interes public din România, în sensul includerii în lista de finanţare a Muzeului Revoluţiei ca beneficiar al sumei de trei milioane de euro, fără TVA, şi care urmează a fi înfiinţat la Timişoara.

Problema este că, până în prezent, deşi reprezentanţii ministerului au purtat discuţii cu autorităţile locale şi judeţene, pentru a identifica un imobil liber de orice sarcini şi care să poată fi cedat în administrarea Ministerului Culturii, nu s-a găsit o soluţie optimă.

Iar dacă nu se ajunge la un acord în perioada următoare, finanţarea este pusă sub semnul întrebării, după cum lasă de înţeles şi conducerea ministerului: „(…) în virtutea acordurilor financiare internaţionale, în vigoare până în decembrie 2018, Ministerul Culturii dispune de suma de 3 milioane de euro, fără TVA, pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice aferentă investiţiei, precum şi pentru contractarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, restaurare şi amenajare muzeală, cu condiţia ca bunul imobil să fie în administrarea instituţiei noastre.”

Daniel Vighi, preşedintele Asociaţiei Aroergarda şi membru al Societăţii Timişoara, afirmă că Timişoara are nevoie de un astfel de obiectiv, mai ales în contextul proiectului legat de anul 2021. Şi spune că nu crede că e un paralelism cu Memorialul Revoluţiei, „pentru că se poate merge pe ideea de revoluţie în Europa, şi conexiunile cu Timişoara”. „Se pot prezenta în acest context o sumedenie de lucruri care ar implica un destin mai puţin ştiut al Timişoarei. Este nevoie de diversificarea ofertei culturale a oraşului, şi e un obiectiv care se poate face relativ repede, dacă există spaţiul necesar”, mai spune Daniel Vighi.

Un spaţiu disputat

Deşi s-a vehiculat oportunitatea amenajării Muzeului Revoluţiei în fosta Garnizoană, din Piaţa Libertăţii, neînţelegerile legate de administrarea imobilului ar putea duce la eşuarea proiectului. 

Primăria Timişoara, care a propus Garnizoana Militară, din Piaţa Libertăţii, însă s-a lovit de faptul că acest spaţiu este administrat de către Consiliul Judeţean Timiș, căruia îi revine obligativiatea amenajării acestui imobil.

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a precizat că în respectiva clădire nu s-a făcut nicio reabilitare, şi, în aceste condiţii, conform obligaţiilor convenite, ar putea reveni Ministerului Apărării, de la care a fost luată de CJ Timiş.

Pe de altă parte, conducerea CJ Timiș spunea că ar fi nevoie de o sumă foarte mare pentru reabilitarea clădirii Garnizoanei şi că a trimis o adresă către Ministerul Apărării, prin care s-a cerut o prelungire a termenului până la care s-ar putea face intervenţii, însă nu s-a primit încă un răspuns. 

Timpul a trecut însă şi, în lipsa unor măsuri concrete, Timişoara ar putea rata şansa de a avea un Muzeu al Revoluţiei, relevant în contextul în care oraşul revoluţiei va deveni Capitală Culturală Europeană. 

Sincope şi la Muzeul Banatului

Între timp, disputa dintre Primăria Timişoara şi CJ Timiş a continuat. S-a vehiculat în acest sens ipoteza renunţării administraţiei judeţene la clădire, care s-ar putea reîntoarce la MApN, fiind apoi cedată Ministerului Culturii.  

În acest context, primarul Nicolae Robu a plusat, propunând şi trecerea Muzeului Banatului, de la CJ TImiş la Primărie. Spunând că îşi doreşte acest transfer pentru a exista în 2021, în Timişoara Capitală Culturală Europeană, un Muzeul al Banatului şi „nu o clădire cu schele pe ea”.

Acelaşi sistem de proiect care ar putea beneficia de finanţare consistentă de la nivel central şi se împotmoleşte la nivel local se poate remarca şi în cazul Muzeului Banatului, care, conform unor informaţii recente, nu a fost inclus în Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice din cauza unei sincope administrative a CJ Timiş.

Accesarea de fonduri prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice ar reprezenta o oportunitate de accesare de fonduri mult mai consistente decât cele pentru lucrările derulate până acum, ce au vizat clădirea care găzduieşte Secţia de Istorie, Secţia de Arheologie şi Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Banatului.

Până acum s-au făcut lucrări de consolidare la structura de rezistenţă, la interior, exterior, fiind vizate şi reparaţii ample la acoperiş şi în interior, dar şi lucrări la canalizare pentru a preveni infiltrarea apei în pereţi.