După ce Consiliul Judeţean Timiş s-a decis că ar fi disponibil să cedeze clădirea Garnizoanei, din Piaţa Libertăţii, pentru realizarea Muzeului Revoluţiei, rămâne de văzut dacă lucrurile se vor putea pune în mişcare astfel încât banii promişi pentru această investiţie să nu se piardă. Între timp, voci din mediul cultural timişorean consideră că ar fi interesant să se meargă pe ideea de Muzeu al Revoluţiilor din Europa, care să nu fie identic cu ceea ce există deja la Memorialul Revoluţiei.

Un concept mai larg

După scandalul public de rigoare, administraţia judeţeană s-a arătat dispusă să renunţe la clădirea Garnizoanei din Piaţa Libertăţii, în vederea amenajării aici a unui Muzeu al Revoluţiei, pentru care, în principiu, există finanţare, au început discuţiile despre conceptul viitorului spaţiu muzeal.

„Eu cred că ar fi oportun un Muzeu al Revoluţiilor, care să se concentreze pe ideea de revoluţii anticomuniste în Europa, pentru a nu crea ceva care să fie identic cu Memorialul Revoluţiei. Consider că ar fi interesantă şi o cameră a scriitorilor, care au fost implicaţi în evenimentele din 1989, şi în întocmirea Proclamaţiei de la Timişoara. Oameni precum George Şerban sau Bebe Costinaş, al căror rol şi merit nu trebuie uitat. Într-un asemenea concept de muzeu, cred însă că ar trebui să se implice, cu susţinerea adecvată, şi Ministerul Culturii”, consideră scriitorul Daniel Vighi, preşedintele Aeriergarda.

Consiliul Judeţean Timiş a cedat condiţionat Garnizoana din Piaţa Libertăţii, în care ar urma să fie amenajat Muzeul Naţional al Revoluţiei.

Preşedintele CJ Timiş, Sorin Grindeanu, a arătat că solicită Primăriei Timişoara să pună la dispoziţia unor structuri ale Ministerului Apărării 1.600 de metri pătraţi de spaţii în care să îşi desfăşoare activitatea. „Mă interesează să şi renovăm acea clădire şi şi să existe un Muzeu al Revoluţiei în Timişoara. Dar totodată mă interesează şi Armata Română şi structurile din subordine sau adiacente, fie că vorbim despre asociaţii de rezervişti, sau a cadrelor medicale în retragere, Casa de Ajutor Reciproc sau Centrul Militar Zonal”, declară Sorin Grindeanu.

O oportunitate care nu ar trebui pierdută

Ministerul Culturii are la dispoziţie, până la 31 decembrie, un credit de trei milioane de euro pentru amenajarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Române, însă investiţia nu poate începe până când nu este în proprietatea sa.

„Clădirea Garnizoanei a fost trecută la CJ Timiş, cu condiţia că, până la 31 decembrie 2016, CJ o va renova şi va muta acolo mai multe structuri. Nu era făcut nimic în sensul reabilitării şi era limpede că nu sunt şanse să se facă ceva. În hotărârea de guvern prin care clădirea a trecut la CJ este prevăzut că, dacă nu se face nimic până la 31 decembrie 2016, ea revine la Ministerul Apărării”, a precizat Nicolae Robu. Conducerea CJ Timiş a susţinut însă că ar fi fost nevoie de o sumă foarte mare pentru reabilitarea clădirii Garnizoanei şi că s-a trimis o adresă către Ministerul Apărării, prin care s-a cerut o prelungire a termenului până la care s-ar putea face intervenţii, însă nu s-a primit încă un răspuns. Astfel s-a prelungit disputa până când s-a ajuns în acest punct limită în care, în lipsa unor măsuri rapide, se risca pierderea finanţării.

În acest context, primarul Nicolae Robu a plusat, propunând şi trecerea Muzeului Banatului, de la Consiliul Judeţean, la Primărie. Primarul Timişoarei spunea că îşi doreşte acest transfer pentru a exista în 2021, în Timişoara Capitală Culturală Europeană un Muzeul al Banatului şi „nu o clădire cu schele pe ea”.