După ce, în septembrie, Ministerul Agriculturii anunţa că, preventiv, anticipând momentul când cetăţenii străini vor putea cumpăra teren agricol „la liber” în România, persoanele fizice nu vor putea deţine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan, acum se pare că Executivul şi-a dat seama că prevederea poate fi atacată din punct de vedere constituţional, şi a precizat că renunţă la intenţia de a limita la 100 de hectare suprafaţa de teren agricol pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean român sau din alt stat UE, menţinând însă condiţiile la cumpărare privind cunoştinţele în domeniul agricol şi perioada minimă de activitate în acest sector. Specialişti locali în agricultură spun că Timişul va fi o ţintă predilectă pentru cumpărătorii de pământ şi că liberalizarea pieţei terenurilor prinde agricultura timişeană într-un moment extrem de prost, pregătindu-se „cea mai mare ţeapă de după 1989”.

O măsură „reformistă” anulată

Cu scopul de limita impactul pe care îl va avea liberalizarea pieţei fun­ciare de la 1 ianuarie 2014,  moment în care va fi permisă cumpărarea de terenuri agricole de către cetăţenii din UE, Guvernul a anunţat că renunţă la intenţia de a limita la 100 hectare terenul agricol deţinut de o persoană fizică. Sunt menţinute însă restricţiile anunţate iniţial prin lege. Astfel, pen­tru a putea cumpăra teren agricol în România situat în extravilan, dobân­ditorul persoană fizică trebuie să facă dovada că are cunoştinţe de bază în domeniul agricol şi să mai dovedească faptul că a desfăşurat activităţi agrico­le pentru o perioadă de cel puţin cinci ani şi pe terenurile situate în extra­vilan deţinute la data intrării în vigoare a noului proiect de ordonanţă de ur­genţă care reglementează condiţiile achiziţionării de teren în România, du­pă 1 ianuarie. Anterior, în proiectul de lege era menţionat că persoanele fizice nu vor putea deţine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan. Şi, deşi această prevedere este anulată, sunt menţinute în proiectul de ordo­nanţă referirile din proiectul de lege privind dreptul de preempţiune la cum­părarea terenurilor. Astfel, coproprie­tarii persoane fizice, vecinii persoane fizice, arendaşii, persoanele fizice cu vârsta de până la 40 de ani care desfă­şoară activităţi agricole în localitatea unde se află terenul, dar şi statul, vor avea drept de preempţiune la cum­părare.

De asemenea, persoanele fizice care cumpără teren agricol, pe care este amplasată o infrastructură de irigaţii sau de îmbunătăţiri funciare, au obligaţia de a o menţine cel puţin în starea în care a fost cumpărată, astfel cum a fost atestată prin avizul Autorită­ţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. Nerespectarea prevederilor legii este pedepsită cu amendă de până la 100.000 de lei pe hectar.

Prin acest act normativ, Guvernul urmăreşte, printre altele, comasarea terenurilor agricole în vederea creş­terii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile eco­nomic.  Cetăţeanul unui stat terţ şi apa­­tridul cu domiciliul într-un stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate, se mai spune în proiectul de ordonanţă de urgenţă.

„Oricum nu era constituţională limitarea cumpărării de teren”

Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, susţine că oricum prevede­rea legată de limitarea deţinerii tere­nu­lui agricol la 100 de hectare pentru persoane fizice era neconstituţională şi tardivă, ţinând cont de faptul că deja în România există suprafeţe imense cum­părate de noii moşieri postdecembrişti. „Deja s-au cumpărat suprafeţe enorme de către persoane fizice, limitarea era inutilă. Eu îmi menţin punctul de vedere că, odată cu liberalizarea pieţei terenurilor, producătorii români vor fi clar dezavantajaţi, şi pot spune că, din această perspectivă, se pregăteşte una dintre cele mai mari ţepe de după 1989. Străinii vor cumpăra masiv teren agricol, iar producătorii agricoli autoh­toni nu vor avea nicio şansă, pentru că această liberalizare pică într-un mo­ment cum nu se poate mai prost, în con­diţiile unei lipse acute a finanţării în sectorul agricol.”

După un an agricol deloc rentabil, spune Valeriu Tabără, în care destule ferme şi mulţi producători agricoli nu au reuşit să recupereze nici banii in­vestiţi în lucrările agricole, liberalizarea pieţei terenurilor găseşte agricultorii români vulnerabili şi afectaţi de o stare accentuată de decapitalizare. „Este clar în acest moment că se va renunţa mult prea uşor la terenurile agricole, la preţuri mici. Dar probabil că s-a şi ur­mă­rit acest lucru de la început”, susţi­ne Valeriu Tabără.

„Să sperăm că nu se mai vinde terenul la preţuri de nimic”

Ştefan Tarjoc, directorul Staţiu­nii Agricole „Lovrin” consideră că Ti­mişul va fi cu siguranţă unul dintre pri­mele judeţe vizate de străinii care vor dori să achiziţioneze, de anul viitor, teren agricol în România. „Tendinţa es­te, tocmai de aceea, de uşoară creşte­re a preţurilor terenurilor. Să sperăm că nu se mai vinde terenul la preţuri de nimic în judeţ. E păcat că românii nu pot concura cu străinii, la achiziţia de pământ, şi că aceştia vor oferi un preţ ceva mai mare decât media naţională, dar în niciun caz unul care să reflecte adevărata valoare a terenului. Şi îmi pare rău că România nu a avut puterea Ungariei, să stopeze această liberaliza­re a pieţei funciare, care este, după pă­rerea mea, cea mai mare greşeală care se putea face”, crede Ştefan Tarjoc.

 Ştefan Tarjoc mai spune că ori­cum, în judeţ, prin diverse tertipuri, ce­tăţenii străini au cumpărat şi până acum teren. „S-a cumpărat, şi nu su­pra­feţe mici, toată lumea ştie asta. Prin societăţi comerciale, prin interme­diari, prin tot felul de alternative de acest fel”, menţionează Ştefan Tarjoc.

Soluţii anemice

Liberalizarea pieţii funciare din România, la 1 ianuarie 2014, nu a deter­minat Ministerul Agriculturii să ia până acum măsuri menite să stopeze cu adevărat un fenomen de achiziţie în masă de teren de către străini, antici­pat începând cu anul viitor. Ministerul Agriculturii a prezentat  recent doar o strategie ce implică acordarea de cre­dite cu avans foarte mic(10%) pentru achiziţionarea de teren agricol de că­tre cetăţenii români, strategie consi­derată ineficientă de mai mulţi spe­cia­lişti din domeniul agricol. Aceştia spun că degeaba se anunţă acordarea de cre­dite cu avans de 10%, pentru că se ştie că la un credit de acest gen nu avan­sul e problema, ci dobânda. Străi­nii care vor veni să cumpere pământ în Româ­nia vor avea imensul avantaj al contrac­tării unor credite cu dobânzi extrem de mici, de 1 – 2%. În timp ce românii vor avea credite de acelaşi tip cu dobânzi de 10 – 15%. Şi nimeni nu se va aven­tu­ra să contracteze credite la aceste do­bânzi, indiferent cât e avan­sul, pentru că va fi o problemă achita­rea ratelor. 

Timişul – printre primele judeţe vizate de cumpărătorii de teren

Conform unor informaţii „pe surse”, deja în vestul ţării s-a început să se achiziţioneze suprafeţe enorme de teren, deşi încă nu există bază legală în acest sens, tranzacţiile urmând a fi “legitimate” după 1 ianuarie .

Conform evidenţelor Direcţiei Judeţene pentru Agricultură cetăţenii străini deţin mai mult de 15% din terenul agricol din judeţ. Astfel străinii au în posesie în momentul de faţă peste 75.000 de hectare de teren agricol, dintr-un total de 520.000. Timişul se află în topul investiţiilor străine din agricultură, iar aici supra­faţa terenurilor arabile deţinute de cetăţeni străini, prin firme înregis­trate în România, a crescut cu apro­ximativ 10% în fiecare an, arată statisticile oficiale. Datorită calităţii solului, poziţiei geografice şi a re­surselor umane specializate din judeţul Timiş, interesul investitorilor străini în agricultură va creşte odată cu liberalizarea pieţei funciare, la 1 ianuarie 2014. În acest context se estimează că cetăţenii străini vor deţine peste jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului.

Cei mai entuziaşti cumpărători de terenuri erau încă de acum zece ani cetăţenii italieni, majoritatea cumpărând terenurile la sume de 200 – 300 de euro hectarul, poate chiar mai ieftin, unii revânzându-l altor cumpărători străini, celor germani, de exemplu, cu 1.200 – 1.500 de euro pe hectar. La nivel naţional, în perioada 1998 – 2004, au existat solicitări pentru cumpărarea unei suprafeţe de 430.000 de hectare situate în extravilan şi au fost sem­nate 200.000 de contracte de vân­zare-cumpărare, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii. Posibilitatea nelimitată a cetăţenilor străini de a cumpăra terenuri agri­cole în România va duce, conform estimărilor, la creşteri vertiginoase de preţuri ale terenurilor, mai ales în zone cu potenţial agricol bun, cum e Banatul. Astfel, se prognozează că se vor cumpăra şi foarte multe păşuni şi fâneţe, iar un hectar de pământ în Banat nu se va vinde sub 15.000 – 20.000 de euro în următorii zece ani.