Îngrijorat de amploarea pe care a luat-o cumpărarea de terenuri agricole de către cetăţeni străini, după 1 ianuarie 2014, odată cu liberalizarea pieţei funciare, Ministerul Agriculturii a decis să ia post-factum nişte măsuri menite să limiteze fenomenul. Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, spune că în vestul ţării încă din a doua jumătate a anului trecut zeci de mii de hectare de teren agricol au fost cumpărate de către fonduri de investiţii care au mers la pont.

Măsuri luate după ce s-a cumpărat deja, masiv, teren

Deşi a fost avertizat pe foarte multe canale că anul 2014, când piaţa funciară se liberalizează, va aduce cum­părări masive de teren de către cetăţenii străini, Ministerul Agricul­turii pare că abia acum are iniţiativa limitării acestui fenomen. Astfel, ofi­cialii ministeriali au anunţat că vor promova în Parlament modificări la proiectul de lege pentru vânzarea te­renurilor agricole, precum posibilitatea anulării vânzării unui teren dacă preţul este mai mic decât în oferta de vânza­re, păstrarea Agenţiei Domeniilor Statului şi înfiinţarea unei direcţii pen­tru terenuri de peste 30 de hectare.

Conform proiectului, noua formă a legii va stabili că vânzarea terenului la un preţ mai mic ori în condiţii mai avantajoase decât cele arătate în ofer­ta de vânzare atrage nulitatea vânzării. Totodată, conform aceluiaşi proiect, A.D.S. nu va mai fi transformată în a­genţie de reglementare a pieţei funcia­re, ci îşi va păstra denumirea, va trece în subordinea prim-ministrului şi va avea rol de preemptor şi cumpărător pe piaţa funciară, estimându-se că, în pri­ma fază, nu va avea un rol de vânzător.

Ministerul Agriculturii mai vrea să înfiinţeze o direcţie specială de regle­mentare a pieţei funciare, care va asi­gura relaţia doar cu Primăria, nu cu vânzătorul, pentru a reduce birocraţia, şi va aviza vânzările de terenuri care de­păşesc 30 de hectare. Vânzarea suprafeţelor de până la 30 de hectare va fi avizată de structurile teritoriale ale ministerului.

Completările au loc după ce preşe­dintele Traian Băsescu a trimis Par­lamentului un amendament la cererea sa de reexaminare a legii pentru vân­zarea terenurilor agricole, menţionând că cetăţenii şi persoanele juridice din U.E. ar trebui să poată cumpăra tere­nuri extravilane în aceleaşi condiţii în care românii pot cumpăra terenuri în statele U.E. Potrivit preşedintelui, in­stituirea unei asemenea reglementări nu este de natură să creeze o restricţie în privinţa achiziţionării de terenuri agricole în România de către cetăţenii statelor comunitare ori de către per­soa­nele juridice având naţionalitatea unui stat membru al U.E., ci urmăreşte să ofere condiţii legale similare în cadrul sistemului legislativ european.

Conform Tratatului de aderare la U.E., România s-a angajat ca la 1 ia­nuarie 2014 să liberalizeze piaţa fun­ciară, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice, din comunitatea euro­peană să poată cumpăra fără restricţii terenuri agricole.

Este greu, însă, de înţeles de ce Ministerul Agriculturii ia abia acum nişte măsuri care se impuneau a fi lua­te încă de anul trecut, înainte de libe­ralizarea pieţei funciare.

La rândul său, fostul premier, Emil Boc, a cerut U.S.L convocarea urgentă a Parlamentului, în sesiune ex­traordinară, pentru a opri vânzarea te­renurilor către străini: “Nu pot să înţe­leg atâta comoditate din partea U.S.L., acum când e vorba despre un interes naţional, iar când interesul lor le-a purtat acţiunea, au dat jos preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului, în sesiune extraordinară. Atunci s-a putut ca în trei zile să deca­pi­tezi statul român, pentru că aveau un interes politic, personal. Acum nu se gândesc să convoace Parlamentul şi să oprească vânzarea pământurilor pen­tru străini. De ce nu fac acest lucru, ce aşteaptă? Puteau convoca până în 10 ianuarie şi să pună acea condiţie de reciprocitate, aşa cum a spus şi preşe­dintele Băses­cu, măcar o condiţie mi­nimală să pună, şi ştiam o treabă”.

Potrivit fostului prim-ministru, fap­tul că România este “cel mai irespon­sabil stat” din U.E. în materie de ges­tionare a pământurilor “trebuie să ne dea de gândit despre modul cum aceşti guvernanţi guvernează”.

Pe de altă parte, comisarul euro­pean pentru Agricultură, Dacian Cio­loş, susţine că Statul român are la dis­poziţie instrumente pentru a păstra controlul asupra propriei politici fun­ciare, agricole şi de dezvoltare rurală, oferind oportunităţi tuturor cetăţenilor săi, indiferent de etnie.

Liberalizarea pieţii funciare nu a determinat Ministerul Agriculturii să ia până acum măsuri menite să stopeze un fenomen de achiziţie în masă de te­ren de către străini, antici­pat înce­pând cu acest an. Ministerul Agricul­turii a prezentat  recent doar o strate­gie ce implică acordarea de cre­dite cu avans foarte mic (10%) pentru achizi­ţionarea de teren agricol de că­tre cetăţenii români, strategie conside­rată ineficientă de mai mulţi specialişti din domeniul agricol. Aceştia spun că degeaba se anunţă acordarea de credi­te cu avans de 10%, pentru că se ştie că la un credit de acest gen nu avansul e problema, ci dobânda. Străinii care vin să cumpere pământ în România au imensul avantaj al contractării unor credite cu dobânzi extrem de mici, de 1 – 2%. În timp ce românii au credite de acelaşi tip cu dobânzi de 10 – 15%. Şi nimeni nu se va aventura să contrac­teze credite la aceste dobânzi, indife­rent cât e avansul, pentru că va fi o problemă achitarea ratelor. 

În Timiş, dintr-un total de 520.000 de hectare, peste 75.000 sunt proprietatea unor cetăţeni străini

Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, spune că în vestul ţării încă din a doua jumătate a anului trecut zeci de mii de hectare de teren agricol au fost cumpărate de către fonduri de investiţii care au mers la pont: “S-au cumpărat suprafeţe foarte mari încă din a doua jumătate a anului trecut, îna­inte să existe cadrul legal de liberaliza­re a pieţei funciare. Am informaţii si­gure că mai multe fonduri de investiţii au cumpărat zeci de mii de hectare de teren agricol în vestul ţării, în Timiş, dar şi în Araş şi Caraş-Severin. Nu s-a ţinut seama de prevederile legale şi s-a achiziţionat, chiar dacă legea care reglementa cumpărarea nici nu apăru­se. Iar fenomenul a continuat, într-o formă acutizată, după 1 ianuarie”.

Fostul ministru al Agriculturii este îngrijorat de efectele pe care le-ar putea avea legea care permite străini­lor să cumpere terenuri agricole în România în contextul în care, în pre­zent, peste 15% din terenurile agricole sunt cumpărate de străini, iar Timişul excelează la acest capitol: “În Timiş sunt cele mai mari suprafeţe de teren cum­părate de străini. Asta începând încă din 1992 – 1993. Este vorba de aproxi­mativ 25 – 30% din suprafaţă. Cei ce au cumpărat mult au fost italienii, dar de ei se apropie vertiginos nemţii, care au cumpărat prin fonduri de investiţii”.

Datele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş confirmă faptul că fenomenul de cumpărare de teren nu s-a acutizat la începutul aces­tui an pentru că începuse încă din a doua jumătate a anului trecut. “Nu aş putea spune că a fost o creştere spec­taculoasă a numărului de intabulări. În niciun caz nu am avut o dublare sau o triplare, însă este un volum mare de tranzacţii, de anul trecut, care s-a menţinut şi în acest an”, ne-a declarat Monica Ivan, consilier relaţii cu pre­sa în cadrul O.C.P.I. Timiş.

Străinii au în posesie în momentul de faţă, în Timiş, peste 75.000 de hec­tare de teren agricol, dintr-un total de 520.000. Timişul se află în topul inves­ti­ţii­lor străine din agricultură, iar aici suprafaţa terenurilor arabile deţinute de cetăţeni străini, prin firme înregis­trate în România, a crescut cu aproxi­mativ 10% în fiecare an, arată statisti­cile oficiale. Datorită calităţii solului, poziţiei geografice şi resurselor umane specializate, interesul investitorilor străini în agricultură a rămas constant, în pofida crizei, şi se estimează că va creşte, odată cu liberalizarea pieţei fun­ciare. În acest context se progno­zează că cetăţenii străini vor deţine peste ju­mătate din suprafaţa agricolă a judeţului.

Cei mai entuziaşti cumpărători de terenuri erau încă de acum zece ani ce­tăţenii italieni, majoritatea cumpărând terenurile la sume de 200 – 300 de euro hectarul, poate chiar mai ieftin, unii revânzându-l altor cumpărători străini, celor germani de exemplu, cu 1.200 – 1.500 de euro pe hectar.

La nivel naţio­nal, în perioada 1998 – 2004, au existat solicitări pentru cumpă­rarea unei su­prafeţe de 430.000 de hec­tare situate în extravilan şi au fost sem­nate 200.000 de contracte de vânzare-cumpărare, conform datelor furnizate de Minis­terul Agriculturii. Posibilitatea nelimi­tată a cetăţenilor străini de a cum­păra terenuri agricole în România va duce, conform estimărilor, la creş­teri verti­ginoase de preţuri ale tere­nu­rilor, mai ales în zone cu potenţial agri­col bun, cum e Banatul. Astfel, se esti­mează că se vor cumpăra şi foarte mul­te păşuni şi fâneţe, iar un hectar de pă­mânt în Ba­nat nu se va vinde sub 15.000 – 20.000 de euro în următorii zece ani.