Liberalizarea pieţii funciare din România, la 1 ianuarie 2014, dată de la care străinii vor putea cumpăra teren agricol fără niciun fel de oprelişti, nu a determinat Ministerul Agriculturii să ia până acum măsuri menite să stopeze cu adevărat un fenomen de achiziţie în masă de teren de către străini, anticipat începând cu anul viitor. Ministerul Agriculturii a prezentat săptămâna trecută o strategie ce implică acordarea de credite cu avans foarte mic pentru achiziţionarea de teren agricol de către cetăţenii români. Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, susţine că asemenea măsuri sunt ineficiente şi că, deja, în vestul ţării cetăţenii străini cumpără suprafeţe mari de teren agricol, fără nicio bază legală, tranzacţiile fiind legitimate în momentul în care intră în vigoarea liberalizarea pieţei funciare.

Credite cu avans 10%, dobânzi necunoscute

Conform anunţului făcut săptă­mâ­na trecută de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, Statul îi va spriji­ni financiar pe cetăţenii români pentru a cumpăra terenuri agricole, înainte de liberalizarea pieţei funciare, începând cu ianuarie 2014: „Potrivit modificărilor aduse actelor normative din acest domeniu, modificări concretizate în O.U.G. 43/2013, cetăţenii români vor beneficia de un sistem de creditare special, prin care vor putea cumpăra până la 1.000 de hectare de teren agricol, achitând doar 10% din valoarea acestuia”. Ministrul a mai arătat că diferenţa de 90% va fi asigurată în proporţie de 50 la sută prin acordarea unui credit „în condiţii avantajoase” şi garantat integral la Fondul de Garan­tare a Creditului Rural, iar pentru dife­renţa de 50 la sută, cumpărătorul va garanta cu valoarea terenului cumpărat.

Totuşi, până acum, Daniel Con­stan­tin nu a explicat ce înseamnă cre­di­tare “în condiţii avantajoase”, deşi în momentul de faţă ar fi trebuit să se ştie mai multe lucruri concrete legate de acest proiect, ţinând cont că de data li­beralizării pieţei funciare ne mai des­part mai puţin de trei luni. Daniel Con­stantin a precizat doar că “încercăm să-i sprijinim pe agricultorii români să poată cumpăra terenuri în perioada care a mai rămas din acest an, pentru că, aşa după cum se ştie, din ianuarie 2014, piaţa funciară va fi liberalizată şi va fi deschisă pentru toţi cetăţenii din Uniunea Europeană, precum şi pentru cei din afara U.E., dar care au domi­ciliul într-o ţară membră a U.E.”.

În afară de aceste credite cu dobân­dă necunoscută, Ministerul Agriculturii s-a mai pregătit cu un proiect de lege prin care persoanele fizice care deţin în proprietate terenuri agricole în România, situate în extravilan, trebuie să facă dovada că au desfăşurat activi­tăţi agricole pe acestea.  Actul norma­tiv limitează deţinerea de teren agricol la suprafaţa de 100 de hectare şi se va aplica numai persoanelor fizice, cetă­ţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al U.E., precum şi apatri­zilor cu domiciliul în România sau într-un stat membru al U.E. Proiectul de lege mai prevede că terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de zece kilometri de la graniţa României nu pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare decât cu avizul M.Ap.N., iar că pămân­tu­rile pe care s-au stabilit zone cu pa­trimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâm­plător, pot fi înstrăinate prin vânzare doar cu avizul Ministerului Culturii. În­străinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole din România, situate în extra­vilan se va face, conform noului act normativ, cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoa­ne fizice, vecinilor persoane fizice, aren­daşilor, persoanelor fizice cu vârsta de până la 40 de ani, care desfăşoară acti­vităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi a Statului român, la preţ şi în condiţii egale.

Terenurile agricole cumpărate trebuie să fie utilizate potrivit destina­ţiei categoriei de folosinţă înscrise în sistemul integrat de cadastru şi publi­citate imobiliară. De asemenea, persoa­nele fizice care cumpără teren agricol, pe care este amplasată o infrastructură de irigaţii sau de îmbunătăţiri funciare, au obligaţia de a o menţine cel puţin în starea în care a fost cumpărată, astfel cum a fost atestată prin avizul Autori­tăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Fun­ciare. Nerespectarea prevederilor legii este pedepsită cu amendă de până la 100.000 de lei pe hectar. Prin acelaşi proiect de lege este înfiinţată şi Autori­tatea pentru Administrarea şi Regle­mentarea Pieţei Funciare, care va publica ofertele de vânzare-cumparare pe site-ul propriu, va asigura verificarea exercitării dreptului de preemţiune, va verifica îndeplinirea condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către poten­ţialul cumpărător şi va emite avizul prealabil încheierii contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă de către persoanele fizice, cetăţeni români, respectiv din alt stat membru al Uniunii Europene sau terţ, precum şi apatrizi cu domici­liul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sau terţ. Totodată au­toritatea va înfiinţa, gestiona şi admi­nistra o bază de date a terenurilor agri­cole din România situate în extravilan.

“Sunt cârpeli care nu rezolvă nimic”

Fostul ministru al Agriculturii, Va­leriu Tabără, consideră că măsurile anunţate de către Ministerul Agricultu­rii nu vor reuşi să diminueze impactul uriaş pe care îl va avea liberalizarea pieţei funciare. “Degeaba se anunţă acordarea de credite cu avans de 10%. Se ştie că la un credit de acest gen nu avansul e problema, ci dobânda. Străi­nii care vor veni să cumpere pământ în România vor avea imensul avantaj al contractării unor credite cu dobânzi ex­­trem de mici, de 1 – 2%. În timp ce ro­mânii vor avea credite de acelaşi tip cu dobânzi de 10 – 15%. Şi nimeni nu se va aventura să contracteze credite la aceste dobânzi, indiferent cât e avan­sul, pentru că va fi o problemă achita­rea ratelor. Din ce constat, măsurile luate până acum de Ministerul Agriculturii sunt mai mult nişte cârpeli, care nu vor contracara cu nimic impactul uriaş al liberalizării pieţei funciare”.

Valeriu Tabără mai spune că are informaţii clare că în vestul ţării deja s-a început să se achiziţioneze supra­feţe enorme de teren, deşi încă nu exis­tă bază legală în acest sens, tran­zac­ţiile urmând a fi “legitimate” după 1 ianuarie. “În vestul ţării sunt fonduri de investiţii care cumpără cu frenezie teren şi în Timiş, şi în Arad. Nu au nicio problemă, deşi încă nu există o bază legală în acest sens. Apelează la intermediari, ca şi până acum. Estimez că, în aceste condiţii, şocul liberalizării pieţei funciare va fi unul extrem de mare. România ar fi putut să ia mode­lul Ungariei, unde clasa politică a sto­pat, prin măsurile luate, înstrăinarea unor suprafeţe mari de teren”, spune fostul ministru.

Acesta mai precizează că liberali­zarea terenurilor agricole îi prinde pe producătorii agricoli autoh­toni într-un moment extrem de prost, după un an agricol dezastruos din punct de vedere al veniturilor. Supra-produc­ţia obţinută la cereale, de pildă, a făcut ca inter­mediarii să se îmbogăţească, iar mulţi producători să nu-şi scoată nici banii investiţi în lucrările agricole. În aceste condiţii, este evident că majoritatea nu au bani pentru a concu­ra cu cei care vor veni din străinătate să achiziţio­neze teren în România.

Tiberiu Lelescu: “Preţurile vor creşte vertiginos” 

Posibilitatea nelimitată a cetă­ţenilor străini de a cumpăra terenuri agricole în România va duce, conform estimărilor, la creşteri vertiginoase de preţuri ale terenurilor, mai ales în zone cu potenţial agricol bun, cum e Banatul. Valeriu Tabără estimează că se vor cumpăra şi foarte multe păşuni şi fâneţe, iar un hectar de pământ în Banat nu se va vinde sub 15.000 – 20.000 de euro în următorii zece ani.

La rândul său, consilierul jude­ţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu (foto), fost director al Direcţiei Judeţene pen­tru Agricultură, spune că este o situa­ţie cunoscută faptul că românii se con­fruntă cu probleme financiare şi cedea­ză repede în faţa tentaţiilor oferite de străini. Şi de aceea “ar fi bine însă să nu îşi vândă pământul sau, în cel mai rău caz, să-l concesioneze, pentru că astfel vor avea posibilitatea să revină la situaţia iniţială, în funcţie de evolu­ţia preţurilor. Eu prognozez o creştere de zece ori a preţurilor terenurilor agricole în următorii trei – patru ani”.

75.000 de hectare, deja deţinute de către străini

Conform evidenţelor Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, deja, cetăţenii străini deţin mai mult de 15% din terenul agricol din judeţ. “Din datele noastre, străinii deţin în mo­mentul de faţă peste 75.000 de hectare de teren agricol, dintr-un total de 520.000”, ne-a declarat inginerul agronom Viorel Solomie, din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură.

Timişul se află în topul investiţiilor străine din agricultură, iar aici su­prafaţa terenurilor arabile deţinute de cetăţeni străini, prin firme înregistrate în România, a crescut cu aproximativ 10% în fiecare an, arată statisticile oficiale. Datorită calităţii solului, poziţiei geografice şi a resurselor umane specializate din judeţul Timiş, interesul investitorilor străini în agricultură va creşte odată cu libe­ralizarea pieţei funciare, la 1 ianuarie 2014. În acest context se estimează că cetăţenii străini vor deţine peste jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului.