100 de hectare – limită pentru terenul agricol deţinut de persoane fizice

Condiţii stricte pentru cei care cumpără teren

terenCa o măsură preventivă ce anticipează momentul când cetăţenii străini vor putea cumpăra teren agricol „la liber” în România, Ministerul Agriculturii a anunţat că persoanele fizice nu vor putea deţine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan şi pentru a cumpăra, cetăţenii români sau cei din UE, trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să dovedescă că au cunoştinţe în domeniul agricol sau că au activat minim 5 ani în acest sector.

Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, susţine că măsura este una formală, care nu va avea aproape niciun efect.

Persoanele fizice care deţin în proprietate terenuri agricole în România situate în extravilan trebuie să facă dovada că au desfăşurat activităţi agricole pe acestea, potrivit noului proiect de lege publicat de Ministerului Agriculturii, care are scopul de limita impactul pe care îl va avea liberalizarea pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014,  moment în care va fi permisă cumpărarea de terenuri agricole de către cetăţenii din UE. „Este o condiţie pe care trebuia să o punem şi că este foarte importantă pentru dezvoltarea agriculturii româneşti. Din păcate, în ultimul timp, solul a fost degradat în anumite zone şi de faptul că nu au existat cunoştinţe suficiente pentru practicarea agriculturii. Pe viitor, cei care vor să lucreze în agricultură trebuie să aibă minime cunoştinţe. Ele nu sunt definite prin acest proiect de lege, vor fi definite ulterior, în urma dezbaterii publice, printr-o hotărâre de guvern cu norme metodologice”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin la sfârşitul săptămânii trecute. Legea, care limitează deţinerea de teren agricol la suprafaţa de 100 de hectare, se va aplica numai persoanelor fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, precum şi apatrizilor cu domi-ciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene.

Cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliul într-un stat terţ poate dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate.  De asemenea, persoanele fizice care deţin în proprietate terenuri agricole în România situate în extravilan trebuie să facă dovada că au desfăşurat activităţi agricole pe acestea, potrivit unui proiect de lege al Ministerului Agriculturii. Legea se va aplica numai persoanelor fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, precum şi apatrizilor cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. Cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliul într-un stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate.

Proiectul de lege mai prevede că terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 10 km de la graniţa României nu pot fi înstrainate prin vânzare-cumpărare decât cu avizul Ministerului Apărării Naţionale, iar că cele pe care s-au stabilit zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplator, pot fi înstrainate prin vânzare doar cu avizul Ministerului Culturii. Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole din România, situate în extravilan se va face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoa-ne fizice, vecinilor persoane fizice, arendaşilor, persoane fizice cu vârsta de până la 40 de ani, care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi Statul Român, la preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege. Terenurile agricole cumpărate trebuie să fie utilizate potrivit destinaţiei categoriei de folosinţă înscrise în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară. Prin excepţie se poate schimba categoria de folosinţă a terenului cumpărat numai din categoria de folosinţă agricol în altă categorie de folosinţă agricol. De aseme-nea, persoanele fizice care cumpără teren agricol, pe care este amplasată o infrastructură de irigaţii sau de îmbunătăţiri funciare, au obligaţia de a o menţine cel puţin în starea în care a fost cumpărată, astfel cum a fost atestată prin avizul Autorităţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.

Nerespectarea prevederilor legii este pedepsită cu amendă de până la 100.000 de lei/ha. Prin acelaşi proiect de lege este înfiinţată şi Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, finanţată din surse proprii şi bugetare, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Noua structură va fi condusă de un director general numit prin ordin al ministrului Agriculturii. Numărul de posturi al Autorităţii se stabileşte tot prin ordin al ministrului Agriculturii, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat pentru Ministerul Agriculturii. Prin excepţie, numărul de posturi poate fi suplimentat, prin hotarâre a Guvernului, în funcţie de veniturile proprii ale acesteia. Autoritatea asigură publicarea ofertelor de vânzare-cumparare pe site-ul propriu, asigură verificarea exercitării dreptului de preemţiune, verifică îndeplinirea condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de catre potenţialul cumpărător, emite avizul prealabil încheierii contractului de vânzare-cumparare al terenurilor cu destinaţie agricolă de către persoanele fizice, cetăţeni români, respectiv din alt stat membru al Uniunii Europene sau terţ, precum şi apatrizi cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sau terţ. Totodată autoritatea va înfiinţa, gestiona şi administra o bază de date a terenurilor agricole din România situate în extravilan.

„Legea nu poate fi aplicată în această formă”

Valeriu TabaraValeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, susţine că noua lege nu va putea fi aplicată în forma în care a fost gândită, pentru că există deja proprietari de teren care au în proprietate mii, poate zeci de mii de hectare. „Este un proiect inaplicabil care nu ajută pe nimeni. Este un fel de umplutură, ca să nu spună Ministerul Agriculturii că nu a întreprins niciun demers concret pentru reducerea impactului pe care îl va avea liberalizarea pieţei funciare. Dar nu se ştie cum va fi aplicat. Ar fi trebuit, în locul acestui act normativ inutil şi inaplicabil, să se ia nişte măsuri clare şi eficiente de protecţie, care să meargă inclusiv până la stabilirea dreptului de preempţiune în favoarea statului pentru terenurile agricole”, susţine Valeriu Tabără.

În opinia sa, astfel de măsuri, formale, nu vor împiedica în niciun fel specula cu terenuri care s-ar putea generaliza după 1 ianuarie. „Speculatorii vor găsi metode relativ simple de a achiziţiona suprafeţe mari de teren, prin interpuşi. Şi s-ar putea ajunge la suprafeţe de 200.000 – 300.000 de hectare care să fie în proprietatea unor cetăţeni străini care să nu le folosească pentru agricultură, ci doar să le ţine pentru speculă imobiliară, aşa cum s-a mai întâmplat, mai ales că în România terenul agricol este bine cotat, iar preţul său se aşteaptă să crească în perioada următoare”, spune fostul ministru al Agriculturii.

Achiziţii la liber  

DCF 1.0Potrivit unor informaţii neoficiale, Timişul este unul dintre judeţele unde se manifestă cel mai insistent interesul cetăţenilor străini de a achiziţiona teren. Această stare de fapt este generată şi de potenţialul agricol deosebit al zonei, dar şi de faptul că, în perioada următoare, în judeţ se aşteaptă demararea sau continuarea unor investiţii importante pe infrastructură rutieră şi feroviară, caz în care terenurile cumpărate de străini ar putea fi răscumpărate de stat, prin exproprieri, la preţuri care să genereze profituri foarte mari pentru cetăţenii străini care deţin aceste suprafeţe. În Timiş există în prezent 130 de exploataţii agricole deţinute de străini. Suprafaţa agricolă deţinută de străini a crescut de la 149.569 de hectare la 229.336 de hectare în vestul ţării, conform evidenţelor Ministerului Agriculturii. Cei mai entuziaşti cumpărători de terenuri erau încă de acum zece ani cetăţenii italieni, majoritatea cumpărând terenurile la sume de 200 – 300 de euro hectarul, poate chiar mai ieftin, unii revânzându-l altor cumpărători străini, celor germani, de exemplu, cu 1.200 – 1.500 de euro pe hectar. La nivel naţional, în perioada 1998 – 2004, au existat solicitări pentru cumpărarea unei suprafeţe de 430.000 de hectare situate în extravilan şi au fost semnate 200.000 de contracte de vânzare-cumpărare, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii. Timişul s-a situat în topul vânzărilor de terenuri, cu 108.000 de hectare, ceea ce reprezintă 15% din suprafaţa judeţului.

Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice susţine că actualul context este unul net defavorabil producătorilor agricoli români, care în condiţiile unei supra-producţii de cereale, au pierderi generate de preţul foarte mic de achiziţie. Viorel Matei spune că „în momentul de faţă asistăm la o decapitalizare a produ-cătorilor agricoli români. Oamenii vor fi puşi în situaţia de a-şi vinde terenul, pentru că vor înregistra pierderi foarte mari în acest an, cu toată această recoltă bogată, din cauza preţurilor mici de achiziţie. Şi acest lucru se va întâmpla în contextul în care de la 1 ianuarie 2014 străinii pot cumpăra teren fără restricţii în România. În plus, cetăţenii străini  vin cu posibilitatea de a lua credite cu dobânzi de 1 – 2% de la băncile-mamă din statele lor, deci vor avea o finanţare bună, în condiţiile în care agricultorii români pot lua credite cu dobânzi de cel puţin 11%”, spune Viorel Matei.

Print Friendly, PDF & Email