Chipuri zâmbitoare, aplauze, misterele scenei și luminile din spatele ei, care s-au aprins și s-au stins, pe rând, generând emoție, acestea toate și încă multe altele au conturat o parte din atmosfera festivă cu care s-a încheiat, duminică seara, în foaierul Teatrului Merlin, o după-amiază dedicată în întregime copiilor din Centrul Educațional „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”.

Afecțiune și bucurie, oferite în dar unor copii greu încercaţi de soartă

Nevoia de a primi afecțiune a 19 copii din cadrul Centrului Educațional „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, din Deta, s-a întâlnit, duminică după-amiaza, în chipul cel mai fericit cu putință, cu nevoia de a dărui și cu afecțiunea sinceră. Asta, într-un exercițiu discret și deloc ostentativ al etalării resurselor de generozitate ale sufletului, al grupului de organizatori care au pus umărul, împreună, la reușita unui eveniment plasat sub auspiciile mobilizatoare ale îndemnului adresat copiilor: „Mergem la teatru!”.

Mitropolia Banatului, Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin, Asociația Arsens și Asociația Civică Banat, echipele restaurantului Miraj și DreamsParty, alături de ciocolateria Schoko Baroque s-au implicat laolaltă în organizarea evenimentului intitulat „Mergem la teatru!”, ai cărui destinatari au fost 19 dintre cei 25 de copii cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani, asistați de către echipa de pedagogi și asistenți sociali din cadrul Centrului Educațional „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”.

Grație programului complex conceput de organizatori, duminică, 21 septembrie, începând cu ora 13, grupul de copii de la Centrul Educațional „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș” au fost invitați, mai întâi, să ia masa de prânz, la Restaurantul Miraj. Acolo unde, după ce au fost răsfățați cu preparatele pregătite special pentru ei de către maestrul bucătar Georgeo Andrei, copiii au avut parte, la final, și de un atelier de gătit sănătos, în cadrul căruia același maestru bucătar le-a împărtășit secrete ale artei culinare și a susținut chiar și un atelier, intitulat „Să facem corect paste!”

După momentul mesei de prânz, cei mici s-au bucurat, în curtea restaurantului, de un program interactiv, în cadrul căruia distracția și atmosfera au fost întreținute de echipa Dreams Party. Tot atunci, le-au fost oferite în dar și dulciuri, de către reprezentanți ai ciocolateriei Schoko Baroque.

„Vasilache și Mărioara”, o satiră care a evocat spiritul altor vremuri

Cu ochii inundați de bucurie, îmbujorați și cu chipurile pictate cu diverse modele ornamentale, copiii au ajuns, apoi, la ceasurile 18, la premiera spectacolului Teatrului de Păpuși Merlin, cu piesa „Vasilache și Mărioara”.

Pentru a le cunoaște pe cele două personaje care au făcut deliciul reprezentațiilor cu piesa cu același nume ce aveau loc în trecut, în vremea generațiilor bunicilor și străbunicilor, la bâlciuri și în târguri, la reprezentanțiile de teatru popular. Despre piesa Vasilache și Mărioara, managerul Teatrului Merlin, Éva Labadi-Megyes, a povestit, în debutul serii, că aceasta va reprezenta teatrul timişorean în cadrul Harmony World Puppet Carnival, care va avea loc la Bangkok, în Thailanda.

Cu dialoguri ritmate și replici adesea fără perdea, ce au abordat, într-o notă satirică, aspecte extrem de serioase și de grave ale vieții, cu păpuși care, mânuite abil de către cei doi actori din rolurile principale, Laura Miculescu și Dan Neagu, au întruchipat personaje-simbol și repere în viața individului și a oricărei comunități rurale (jandarmul, preotul, Dracul și, la final, chiar Moartea), premiera cu Vasilache și Mărioara le-a revelat copiilor prezenți în sală nu doar aspecte neștiute ale unor realități descinse din alte vremuri, ci și o tipologie, cea a personajului principal masculin, apropiată de aceea a unor personaje similare, întâlnite în mitologiile altor popoare. „Vasilache vine din familia lui Punch, Pulcinella, Karagoz, Petruska, Vitez Laszlo”, a povestit, la finalul spectacolului, Éva Labadi-Megyes, explicând astfel filiera pe care descinde în fața publicului Vasilache, personajul principal masculin, erou înzestrat cu veleități ludice și cu capacitatea de a sfida sărăcia și nejunsurile și de a-i ironiza pe reprezentanții de atunci ai „sistemului”, dar și de a-i veni de hac, păcălind-o, pe Moartea însăși.

„Dragoste, asta ni se oferă în primul rând. Și căldură.”

La finalul piesei, la momentul de destindere care a avut loc în foaierul teatrului, i-am surprins pe c ei mici și pe o parte dintre organizatori, pe care i-am provocat la un dialog despre o zi pe care fiecare dintre cei prezenți în parte, copii sau organizatori, au descris-o ca fiind una „încărcată de bucurie și de emoție”:

„Nu fac asta pentru prima dată. Am mai făcut astfel de ateliere de gătit pentru copii de foarte multe ori. Mai întâi de toate, o fac din dragoste pentru copii. Sunt și eu tată, am un băiețel, Mark, care e și el aici, cu noi, în seara asta”, spune maestrul culinar Georgeo Andrei. Acesta mărturiseşte că, dincolo de imensa afecțiune pe care le-o poartă copiilor, un alt motiv care îl determină să se implice în organizarea unor astfel de evenimente este pasiunea pentru meseria pe care o practică și pentru elementele de detaliu și de migală care o învecinează pe aceasta cu arta. „Îți trebuie multă pasiune ca să faci asta”, mai spune Georgeo Andrei. Care adaugă și că, după masa de prânz, când, la final, i-a răsfățat pe copii cu un desert absolut spectaculos, a încercat, prin atelierul de gătit, să le cultive copiilor interesul și pasiunea pentru gătitul sănătos.

Tot despre pasiune și despre iubire sinceră și necondiționată pentru copii ne-a vorbit, cu emoție, asistentul social Ana-Maria Novăcescu. Ana-Maria e foarte tânără și povestește că a absolvit recent cursurile Facultății de Sociologie și Asistență Socială: „Imediat după absolvirea facultății, m-am angajat la centrul de la Deta (Centrul Educațional „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș” – n.r.). Îți trebuie foarte multă pasiune și putere ca să faci față provocărilor pe care ți le așează în față o astfel de meserie. Pasiune, pentru că de aici derivă implicarea, și putere, pentru că îți trebuie detașare și pricepere, pentru a nu transfera asupra ta aspecte care te-ar putea împiedica să vezi lucrurile cu luciditate și să îi poți ajuta eficient pe copii. Lucrăm cu copii între 7 și 14 ani, care provin, în majoritatea lor, din familii monoparentale sau din familii în curs de dezintegrare, copii din familii cu venituri modeste și, în multe cazuri, întâmpinăm dificultăți în a le asigura tot ceea ce ei au nevoie pentru a urma cursurile la școală”, povestește Ana-Maria Novăcescu. Activitatea de la acest centru cu copiii presupune inclusiv implicare în a-i ajuta să își facă lecțiile pentru școală și în a le asigura un mediu și un cadru propice pentru ca aceștia să nu cadă pradă abandonului școlar. „Nu suntem doar niște angajați în cadrul centrului, ci suntem prieteni ai copiilor. Și ei ne percep ca atare. Iar asta contează foarte mult”, mai spune Ana-Maria, răspunzând astfel unei întrebări legate de elementul cel mai important care stă la baza relației pe care angajații Centrului Educațional „Sfântul Iosif cel Nou” o cultivă cu cei 25 de copii asistați.

„Dragoste, asta ni se oferă în primul rând. Și căldură”, mărturisește, cu ochii strălucind de o lumină aparte, unul dintre copii, Denisa Andreea. Toți cei de la centru îi spun, însă, Denisa. Ea ne povestește că, în decursul zilei, cel mai mult a bucurat-o „show-ul culinar”, despre care spune că „cel mai mult mi-a plăcut la Master Chef și piesa de teatru, mai ales momentul final, atunci când au dansat toți pe scenă”.

O altă Denisa, Denisa-Magda, care beneficiază şi ea de asistență în cadrul centrului, spune că de cucerit a cucerit-o tot Master Chef-ul. Povestește că la teatru a mai fost, mai demult, cu familia.

Pe Robert la fascinat piesa de teatru. „Mie mi-a plăcut cel mai mult atunci când Vasilache i-a bătut pe toți. Mai ales atunci când a bătut scheletul (personajul Moartea – n.r.)”, mărturisește, comunicativ și sigur pe el, Robert. Ne spune și el că, în cadrul centrului, copiii beneficiază în primul rând de multă dragoste și că îi consideră pe toți de acolo prieteni. Nu doar pe restul copiilor asistați, dar și pe membrii personalului, despre care vorbește ca despre o a doua sa familie. Ori, mai degrabă, ca pe o completare atât de necesară a golului din familiile încercate de probleme și greutăți pe care copiii le au acasă…

„Toate lucrurile pe care le-am făcut împreună azi m-au bucurat și am fost fericit”, mărturisește și Cosmin, un alt băiețel din cadrul Centrului Educațional.

„Nu există bucurie și recompensă mai mare decât lumina și fericirea din ochii copiilor”

 „Noi sprijinim cu cât de mult putem”, spune, referindu-se la implicarea constantă a asociației din care face parte în acțiuni care îi au în centrul atenției pe copiii din centrele educaționale sau de plasament din județ, Elvira Popeți, reprezentant al Asociației Civice Banat. „Copiii au nevoie de dragoste, de afecțiune. Și noi căutăm să le oferim și să le insuflăm, prin acțiunile noastre, și un set de valori, să îi susținem în procesul lor de educație. De data aceasta, sufletul întregii organizări a fost Cecilia (Cecilia Pătrău Șora, reprezentant al Asociației Arsens – n.r.)”, povestește Elvira Popeți, reprezentant al Asociației Civice Banat.

Cecilia Pătrău Șora, care a fondat Asociația Arsens, nu se află acum la prima sa implicare în organizarea unui astfel de eveniment dedicat copiilor. A absolvit Sociologia și, pe lângă faptul că înțelege foarte bine care sunt nevoile particulare ale unor astfel de copii, majoritatea provenind din familii dezbinate și greu încercate de soartă, dispune de o imensă capacitate de dăruire și de un capital de afecțiune pe care și-a propus să le investească în beneficiul copiilor aflați în nevoie. Așa se face că oferă, cu maximum de discreție și enormă generozitate, lecții de dăruire. Despre care vorbește cu mare emoție și cu modestie, în cuvinte puține.

De data aceasta s-a gândit să îi aducă pe copii la teatru, la Teatrul de Păpuși, pentru că, spune Cecilia, „sala de spectacol, actorii, creează un sentiment unic”. Și pentru că, mai crede Cecilia, „nu există bucurie și recompensă mai mare pentru cei care iubesc copiii decât lumina și fericirea din ochii lor”.