O proiecție despre cum ar putea arăta România următorilor zece ani, la capătul a două mandate de administrare liberală, dar și puncte de vedere despre proiectul iminent de unificare a dreptei au fost principalele repere ale mesajului transmis, la Timișoara, de către președintele interimar al PNL, Klaus Iohannis. Acesta a evocat și subiectul unificării dreptei, proces despre care a afirmat că îl vede posibil în jurul unui proiect comun, care să nu aducă în discuție persoana actualului președinte Traian Băsescu.

Nicolae Robu îl susţine, personal, pe Klaus Iohannis

Reprezentanți ai PNL din cele patru județe din vestul țării – Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara – s-au aflat vineri la Timișoara, în cadrul unei reuniuni regionale a PNL, parte din demersurile care premerg apropiatul congres al PNL, din 27 și 28 iunie, de la Bucureşti. La reuniunea regională au participat, alături de lideri și reprezentanți ai celor patru filiale, și actualul președinte interimar al PNL, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, și senatorul Ioan Ghișe, ambii prezentându-și programele cu care și-au anunțat intenția de a candida la președinția PNL.

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de Klaus Johannis, primarul Timișoarei, Nicolae Robu, vicepreşedinte al PNL, și-a anunțat susținerea, în nume personal, pentru acesta, menționând că îl consideră potrivit pentru a prelua nu doar președinția PNL, ci și pentru a deține calitatea de prezidențiabil din partea formațiunii rezultate în urma fuziunii dintre PNL și PDL.

De asemenea, a declarat că susține proiectul fuzionării celor două partide, cu condiția ca viitoarea formațiune politică de centru-dreapta să păstreze numele PNL, și că este și unul dintre susținătorii aderării PNL la PPE.

“Prosperitatea României poate deriva din muncă"

Klaus Iohannis s-a referit, la finalul reuniunii, la principalele repere ale proiectului pe care și-l propune, pentru PNL și pentru România, în varianta în care, în urma congresului PNL, va prelua președinția PNL și va fi desemnat prezidențiabil. Acesta a precizat că principalul deziderat al programului pe care și-l asumă este acela de a contribui la configurarea destinului unei “Românii puternice și prospere”, prosperitate care, susţine, poate deriva din muncă .

El a menționat, de asemenea, că programul pe care îl propune se întinde pe o perioadă de zece ani și vizează o schimbare completă a profilului României, prin aplicarea unor politici liberale care să permită creșterea performanțelor economice, astfel încât România să devină “o țară puternică în contextul european” și “să iasă din categoria a doua” din care este percepută a face parte,“din pricina incompetenței reprezentanților clasei politice”. Din programul expus de el face parte nu doar câștigarea mandatului de președinte, în toamna acestui an, de către un reprezentant desemnat de către partidul care va rezulta din fuzionarea PNL cu PDL, ci și câștigarea alegerilor parlamentare din 2016 de către reprezentanții forțelor politice de centru-dreapta și instalarea unei guvernări liberale, timp de două mandate, până în 2024.

Tăcere aupra cursului negocierilor de la Timişoara

Referindu-se la subiectul unificării dreptei, a informat că semnalele primite din teritoriu vorbesc despre zone din țară în care negocierile pentru constituirea unui partid unic de centru-dreapta, prin fuziunea dintre PNL și PDL, avansează rapid, dar și despre județe în care negocierile decurg anevoios: „Am discutat despre unificarea dreptei, evident în ecuaţia PNL-PDL, la centru. Am discutat acest lucru cu colegi din teritoriu, dintre care unii mi-au relatat că au progresat foarte mult într-o apropiere reală în teritoriu, iar alţii mi-au relatat că este un proces care durează mai mult. Nu cred că este rolul meu să vă spun cum stau lucrurile la Timişoara”. Klaus Iohannis a evitat, însă, să facă referiri concrete la cursul negocierilor în Timișoara și în Timiș.

“Nu facem unificarea dreptei împotriva lui Traian Băsescu, pentru Traian Băsescu, ci fără Traian Băsescu”

În ce privește modul în care vede procesul de unificare a dreptei, prin raportare la persoana actualului președinte Traian Băsescu, a declarat că “unificarea dreptei începe cu ceea ce facem noi (reprezentanții PNL și PDL – n.r.) acum”, precizând că apreciază că proiectul de unificare a dreptei va avea o forță integratoare importantă și că mulți vor veni în continuare spre ei, astfel încât, chiar dacă la alegerile prezidențiale din  toamna acestui an, dreapta politică românească nu va fi unită, din rândurile sale preconizându-se în acest moment mai multe candidaturi, în 2019 vor fi mai puțini candidați pe spectrul de dreapta.

Cât despre partidele care ar putea face parte dintr-un proiect al dreptei unite, președintele interimar al PNL  a precizat că percepe în FC un partid apropiat ideii de unificare a dreptei, situat, din această perspectivă, aproape de PNL și a declarat că exclude posibile viitoare negocieri cu reprezentanții PMP, întrucât unificarea dreptei, în viziunea sa, este un proiect care trebuie să se facă în jurul unui program comun și “fără Traian Băsescu”:  “Nu negociem cu reprezentanții PMP, dintr-un simplu motiv. Trebuie să avem curajul, acum, după atâţia ani, să construim un proiect politic pentru România fără a ne referi la Traian Băsescu. Este clar că Traian Băsescu a fost figura politică cea mai puternică a ultimilor zece ani. Acea epocă s-a terminat, noi nu facem unificarea dreptei împotriva lui Traian Băsescu, pentru Traian Băsescu, ci facem unificarea dreptei fără Traian Băsescu”. 

Întrebat dacă, din punctul său de vedere, în România viitorilor zece ani poate fi luată în calcul, la nivel de ipoteză, varianta ocupării de către actualul președinte Traian Băsescu a poziției de premier, Klaus Johannis a răspuns: “Nu poate. Nu poate, pentru că acest lucru nu este inclus în viziunea și în opțiunea mea”.

Președintele interimar al PNL s-a referit și la modul în care întrevede posibilitatea unei viitoare colaborări cu actualul premier socialist Victor Ponta, cu referire la care Klaus Iohannis a declarat că nici măcar nu îl preocupă, fiind preocupat exclusiv de “ viziunea mea pentru România și pentru PNL”. Klaus Iohannis și-a nuanțat însă mesajul, adăugând că “orice președinte este dator să colaboreze cu toate forțele politice”, lucru pe care, a apreciat președintele interimar al PNL, actualul președinte al României nu l-a făcut: “Traian Băsescu a fost foarte discreționar în a-și declara apropierea sau depărtarea” de anumiți reprezentanți ai forțelor politice.

“Personal, aş fi demisionat”

Chestionat cu referire la actuala situație generată de implicarea fratelui președintelui, Mircea Băsescu, într-o presupusă situație de trafic de influență, președintele interimar al PNL a declarat că, potrivit opiniei sale, “acuzaţiile care au conţinut şi numele preşedintelui Traian Băsescu sunt de o asemenea gravitate încât noi, politicienii, trebuie să ieşim din discuţie şi să lăsăm justiţia să explice dacă preşedintele ţării a fost sau nu atins în aceste chestiuni şi să avem o lămurire a situaţiei. După părerea mea e o situaţie de o gravitate cum nu am mai avut, sper să primim repede răspunsurile aşteptate de la procurori şi judecători”. 

În context, Klaus Iohannis a amendat însă graba cu care premierul Victor Ponta s-a pronunțat asupra situației și a făcut referire, în termeni critici, și la inconsecvența premierului, care, după solicitarea inițială adresată președintelui Traian Băsescu de a demisiona, a revenit asupra punctului de vedere, după anunțul arestării preventive a lui Mircea Băsescu: “Ştiu că mulţi politicieni au făcut multe afirmaţii, unii care au vorbit de dimineaţă şi-au retractat afirmaţiile. Premierul ieri a spus ceva, azi altceva. Nu e, de altfel, prima dată”. Cât despre modul în care ar fi procedat personal, dacă ar fi fost confruntat cu o astfel de situație, Klaus Iohannis a declarat că ar demisiona.

Klaus Iohannis a optat, însă, pentru o abordare în termeni extrem de evazivi a propriei situații în raport cu justiția, precizând că are “o marotă” care constă în faptul că desparte aspectele publice de cele private, iar la întrebările rău-voitoare preferă să nu dea replică. “Nu toate chestiunile private trebuie împinse în spațiul public", a declarat Klaus Iohannis, adăugând că decizia în cazul său, deși este definitivă, nu are un caracter irevocabil, astfel încât își rezervă dreptul de a se pronunța asupra situațiilor de care este legat numele său abia după finalizarea tuturor procedurilor legale în justiție.