Deşi ar fi fost de aşteptat ca o astfel de analiză să vină din partea unei structuri de specialitate, Curtea de Conturi a dat publicităţii, zilele trecute, un raport în care critică nivelul calitativ al învăţământului universitar românesc, pe fondul angajamentelor luate de România faţă de structurile europene cu privire la creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare. Auditorii Curţii de Conturi spun că sunt foarte puţine universităţi clasate în topuri internaţionale ale calităţii învăţământului universitar, printre acestea regăsindu-se şi două universităţi timişorene.

Un raport foarte dur

„Analiza fundamentării şi evoluţiei situaţiei obiectivului privind creşterea procentului absolvenţilor de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile Strategiei Europa 2020” este numele unui raport publicat de Curtea de Conturi zilele trecute. În acest document sunt criticate performanţele sistemului universitar românesc, pe fondul angajamentelor luate de România faţă de Uniunea Europeană cu privire la creşterea graduală a umărului de absolvenţi de studii superioare. Astfel, rata populaţiei cu vârsta de 30 – 34 de ani, cu studii superioare, ar trebui să fie de 40% în 2020, plecându-se de la un procent modest de 17 – 20% în anii 2013 – 2014.

Deşi ar fi fost de aşteptat ca astfel de observaţii să vină din partea unor structuri cu legătură directă cu educaţia, auditorii Curţii de Conturi nu se sfiesc să critice dur actual sistem, menţionând că înfiinţarea a numeroase universităţi, facultăţi, programe de studii şi specializări, nevalidate prin prisma calificărilor şi a standardelor, „a constituit suportul unei expansiuni numerice importante, dar îndoielnică din punct de vedere al calităţii educaţiei. Statul, prin autoritatea publică centrală care răspunde de educaţie, nu a urmărit crearea unei pieţe competitive a serviciilor educaţionale. Nu s-a pornit de la principiul că subiectul finanţării publice este studentul şi nu universităţile. Acestea ar trebui să concureze pe o piaţă liberă pentru a-şi procura resursele financiare, întrucât concurenţa presupune competitivitate, iar competitivitatea înseamnă performanţă.”

Curtea de Conturi nu pare deloc impresionată de performanţele universităţilor româneşti, precizând că instituţiile din învăţământul superior românesc nu au pătruns în topurile internaţionale, iar atunci când au făcut-o au ocupat poziţii deloc onorante. „Plasări pe locuri mai puţin stânjenitoare se înregistrează în topurile pe discipline, ceea ce scoate în evidenţă faptul că mai există unele nuclee izolate care mai generează performanţă. Deşi în România există 103 instituţii de învăţământ superior, numai vreo 5-6 au o oarecare vizibilitate în topurile care ierarhizează un număr mai mare de universităţi (1000). Încă vreo 10 apar în topurile mari, care evaluează 2000 universităţi. Restul nu există decât în evidenţele naţionale”, se precizează în raport.

Unde este locul Centrului Universitar Timişoara în această discuţie? Raportul specifică faptul că, totuşi, două universităţi din Timişoara au ajuns măcar să fie luate în seamă în topurile internaţionale ale calităţii învăţământului superior. Astfel, se menţionează „clasamentul The Times Higher Educaţion, din anul 2005, elaborat împreună cu Compania Quaquarelle Symonds sub denumirea de QS-THES”, care încearcă să surprindă reputaţia universităţii şi reputaţia academică şi în care România are patru instituţii de învăţământ superior în Top 701+, printre care se regăseşte şi Universitatea de Vest Timişoara.

Pe segmentul de limbi moderne, în acest clasament, poziţia Universităţii Timişoara este una mult mai bună, clasându-se în eşantionul 151-200, în anul 2014 şi în eşantionul superior 100-150 în 2015.

Alt clasament invocat este QS University Rankings: EECAOVERALL, din 2014, care este un Top 100 al celor mai bune universităţi din ţările emergente din Europa Centrală şi Asia, fiind luate în considerare 30 de ţări. „Chiar şi în acest clasament al ţărilor emergente din Europa Centrală şi Asia, România ocupă doar locul 8 cu 5 universităţi în Top 100”, spun auditorii Curţii de Conturi, care menţionează că printre cele cinci se regăseşte şi Universitatea de Vest cu un loc 50.

Integrat în raport este şi Clasamentul Universităţilor după Performanţa Academică, elaborat începând cu anul 2010 de către o subdiviziune a Universităţii Tehnice Middle East din Ankara. Faţă de alte clasamente de circulaţie largă, în acest clasament se compară performanţele unui număr mai mare de universităţi – 2000. În acesta se regăsesc doar 18 universităţi din România, cu două din Timişoara, Politehnica, cu locul 1472 mondial şi 567 european, şi Universitatea de Vest, cu locul 1056 mondial şi 435 european.

„Flux negativ” la studenţi străini

Nu este uitată în raport nici proporţia dintre studenţii care pleacă la studiu în străinătate, şi cei străini care vin în România la studiu. „Competitivitatea învăţământului superior românesc este caracterizată şi de fluxurile studenţilor internaţionali. România are fluxuri nete negative, ceea ce înseamnă că numărul studenţilor români care pleacă la studii în străinătate este mai mare decât numărul studenţilor străini care apelează la serviciile educaţionale din România”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

„Raportat la creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare de pe plan intern, da, au fost ani în care s-a crescut numărul de studenţi, în raport cu numărul tot mai mare al celor care îşi doreau o diplomă. Ceea ce nu înseamnă că rezultatul a fost un lot mai mare de absolvenţi bine pregătiţi, dimpotrivă. În ultimii ani a scăzut numărul absolvenţilor de liceu care au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat, şi, evident, a scăzut şi numărul studenţilor. Nu peste tot însă. La învăţământul universitar de stat de exemplu, numărul studenţilor  a crescut, în detrimentul celui particular. Pe de altă parte, nu se poate nega nici că a crescut mult numărul tinerilor care aleg să studieze la universităţi de peste hotare. Şi fiul meu se încadrează în această categorie de studenţi, şi nu regret deloc decizia sa. Aici se menţin nişte catedre ocupate nu întotdeauna pe merit, iar asta se vede în calitate”, comentează Ilare Bordeaşu, unul profesorii universitari membri în Senatul Politehnicii timişorene şi, totodată, vicepreşedinte naţional al sindicatului Alma Mater.