Tergiversarea finalizării inelului de centură al Timişoarei continuă să şubrezească străzile oraşului, reparaţiile acaparând sume de la bugetul local care ar putea fi folosite pentru alte investiţii. Conform unor consilieri locali, imposibilitatea finalizării centurii ocolitoare a oraşului reprezintă cea mai bună dovadă că Timişoara continuă să fie ignorată de Guvern.

Calea Aradului şi Lugojului, „decimate” de traficul greu

Conducerea Primăriei Timişoara continuă să primească sesizări de la cetăţeni, dar şi de la Consiliul Local cu privire la faptul că, atâta vreme cât inelul de centură nu este complet, traficul greu continuă să distrugă şoselele din oraş. „Urmare a traficului infernal prin oraş, cu tiruri şi camioane grele, atât Calea Aradului, cât şi Calea Lugojului sunt complet vălurite, asfaltul este dislocat, aceste artere fiind complet distruse, chiar şi pe prima bandă de circulaţie. Pericolul să fi aruncat în mers de pe stradă este foarte mare, ca să nu mai vorbim despre halul în care ne distrugem maşinile. Despre centură, nu cred că mai are rost să vorbim, ea nu se va face”, se arată într-una din aceste sesizări, transmise Executivului Primăriei.

Deocamdată, însă, Municipalitatea nu poate avea un răspuns concret în acest sens, aşteptând fondurile promise de la Guvern. „Avem în vedere investiţii pe toate arterele de intrare în oraş, rând pe rând, inclusiv pe Calea Aradului şi Calea Lugojului. Ne dorim şi noi realizarea centurii, astfel încât traficul greu să nu ne mai distrugă drumurile”, spune primarul liberal Nicolae Robu.

Dinspre Guvern, însă, nu au mai venit de mult timp informaţii concrete legate de demararea acestei lucrări. Astfel, pe lângă faptul că primeşte fonduri foarte puţine de la Guvern, o bună parte din acestea sunt direcţionate spre reparaţiile de drumuri care trebuie făcute din cauză că, în lipsa finalizării inelului de centură, traficul greu nu poate ocoli oraşul.

„S-a spus că inelul de centură al Timişoarei e trecut pe locul 5 în Masterplanul Ministerului Transporturilor. Dar demararea sa se pierde în negura timpului. Este încă o dovadă că, deşi Timişoara este al doilea contribuabil la buget, este ignorată în continuare de către Guvern. Din aceste punct de vedere, nu s-a schimbat absolut nimic. Iar cei din Parlament şi Guvern uită că sunt pe acele funcţii şi datorită curentului care a început la Timişoara în 1989”, spune consilierul local PNL Simion Moşiu.

Nimic concret dinspre Ministerul Transporturilor

Despre mult-discutata variantă de ocolire Timişoara Sud, menită să închidă inelul de centură şi să scoată traficul greu din oraş, Ministerul Transporturilor foloseşte o formulă din care nu se înţelege nimic concret: „Acest proiect se află în Scenariul de Referinţă al Masterplanului General de Transport, fiind aflat în implementare”.

După ce ani de zile administraţia judeţeană susţinea că se va implica cu toate forţele în materializarea acestui proiect, deja, la ultima luare în discuţie a investiţiei acesta a devenit unul comun, care nu depinde decât în mică măsură de administraţia judeţeană.

“Centura Sud Timişoara nu intră în patrimoniul Consiliului Judeţean Timiş, pentru că tot ce înseamnă autostrăzi, centuri, drumuri naţionale sunt ale CNADR. Nici nu se pune problema să nu fim de acord cu asocierea, dacă există posibilitatea realizării unei asocieri între Primăria Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Primăria Ghiroda, Primăria Moşniţa şi Primăria Giroc, pe teritoriul cărora se derulează Centura de Sud a Timişoarei”, declară preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin. Menţionând că, în acest moment, administraţia judeţeană nu are posibilitatea legală să finanţeze, pentru că nu este pe teritoriul administrativ al judeţului. „În aceste condiţii, vă spun că sunt de acord să găsim o formulă, doar în momentul în care ştim ce înseamnă acest proiect”, mai spune Titu Bojin.

Cei care îşi mai aduc aminte de pliantele electorale distribuite de USL în Timişoara, în 2012, ştiu că închiderea inelului de centură al oraşului, pentru devierea totală a traficului greu, care să nu mai traverseze oraşul, era cap de listă, ca una dintre promisiunile asumate ce urmau a fi puse în practică rapid, după alegeri. Ulterior nu s-a mai întâmplat, însă, nimic…

Tipic pentru felul în care se mişcă lucrurile în România în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, proiectul inelului de centură al Timişoarei a fost demarat în urmă cu… 20 de ani.