Deşi a trecut destul timp de la schimbarea echipei din fruntea administraţiei judeţene, încă nu se pomeneşte nimic despre marea nerealizare locală, vehiculată din nou în campania electorală – lipsa unui inel de centură complet în jurul Timişoarei.

Nemulţumiri şi cam atât

Conducerea Consiliului Judeţean Timiş şi-a manifestat zilele trecute neumulţumirea cu privire la haosul care caracterizează traficul greu în judeţ, precizând că regulile de transport şi tonaj nu sunt respectate, iar cele mai afectate sunt localităţile străbătute de drumuri judeţene, unde oamenii sunt nevoiţi să suporte consecinţele traficului, iar şoselele care sunt sistematic distruse.

Reprezentanţii CJ Timiş şi cei ai Poliţiei anunţă că vor face controale pe toate drumurile judeţene pentru a verifica transporturile de mare tonaj, fiind propusă şi înfiinţarea unor puncte fixe de control pentru sancţionarea maşinililor care încalcă legislaţia.

Pe de altă parte se uită însă că principala problemă legată de traficul greu este imposibilitatea camioanelor de mare tonaj de a fi ţinute departe de Timişoara, pentru că nici acum nu s-a reuşit să se găsească soluţiile necesare pentru finalizarea inelului de centură. Clădirile Timişoarei, unele foarte vechi şi cu valoare arhitecturală deosebită, dar şi drumurile din municipiu sunt distruse de traficul greu şi deşi completarea inelului de centură a fost din nou vehiculată în campania electorală, după instalarea noii echipe administrative s-a aşternut tăcerea peste acest subiect.

„Nimeni nu a mai spus nimic pe această temă. Este clar că e nevoie de fonduri de la Guvern, şi în actuala formulă nu prea cred că aceste fonduri vor veni. Autorităţile nu se pot baza în această privinţă decât pe bugetele proprii, eventual în colaborare cu comunele limitrofe care ar beneficia şi ele de completarea inelului de centură. În ciuda opoziţiei noastre cu privire la contractarea de credite, la CJ Timiş gradul de îndatorare atins este unul maxim, şi mă îndoiesc că administraţia judeţeană va mai putea împrumuta de undeva banii necesari implicării într-o lucrare de anvergură, cum este cea a finalizării şoselei de centură a Timişoarei”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu. În opinia sa, trebuie stabilite priorităţile administrative, iar fondurile trebuie direcţionate în consecinţă.

„În judeţ,Buziaşul are centură, are şi Făgetul, şi Sânnicolau Mare, Timişoara nu are. Am rămas doar cu acea bucată făcută pe vremea când Radu Berceanu era ministru al Transporturilor şi se înţelegea bine cu Constantin Ostaficiuc, preşedintele de atunci al CJ Timiş, mai spune Tiberiu Lelescu.

O investiţie neterminată

Proiectul de construcţie a primei bucăţi a centurii de ocolire a Timişoarei, care are trei pasaje şi cinci intersecţii, a început în 1994, când autorităţile locale au semnat un acord cu Banca Japoneză de Cooperare Internaţională, finanţatorul acestui proiect.

În 1996 a fost realizat primul studiu de fezabilitate, lucrările începând abia în 2003, urmând să fie finalizate în 2004.

În final, şoseaua de centură a fost construită fără pasajul de la Remetea Mare şi a avut doar două benzi, câte una pe sens, şi nu patru, cum se stabilise iniţial. În 2008, după ce constructorul elen, care trebuia să realizeze primul tronson a abandonat şantierul, CJ Timiş a organizat o altă licitaţie şi a găsit un nou constructor pentru a relua lucrările. Licitaţia a fost câştigată de o firmă spaniolă, dar deşi trebuia să termine lucrările până în 2009, acestea nu păreau să înainteze. În acea perioadă, Banca Japoneză a dorit să verifice firma care a câştigat licitaţia, iar acest lucru a dus la o altă amânare a începerii lucrărilor, cu câteva luni.

Ulterior, conform datelor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, la 21 ianuarie 2009, a fost semnat un alt contract de construcţie a centurii ocolitoare a municipiului Timişoara, DN 6 km 549+076 – DN 69 km 6+430, cu asocierea Romstrade – Vectra, în calitate de antreprenor.

În decembrie 2009 premierul de atunci, Emil Boc, şi ministrul Transporturilor de la acea vreme, Radu Berceanu, inaugurau cei 12 kilometri de centură ai Timişoarei. La momentul respectiv, însă, DRDP Timişoara anunţa că lucrările nu sunt încă finalizate. Abia în 2010 s-au mai realizat 1,2 kilometri de drum şi un pasaj peste calea ferată şi s-a turnat stratul de uzură. De atunci nu s-a mai întâmplat însă nimic pentru completarea investiţiei.

În Timişoara au fost readuse mereu în discuţie lucrările de finalizare a inelului de centură, în condiţiile în care Primăria Timişoara a subiliniat de fiecare dată că este imperios necesar ca traficul greu să ocolească oraşul.