O platformă liberă, creată anume pentru discutat și șlefuit idei, care reunește oameni ce nu și-au pierdut speranțele, deși au trecut prin experiența eșecurilor – astfel definește activitatea unui grup format din reprezentanți ai societății civile din Timișoara Rada Rogojan, una dintre inițiatoarele acestuia. Aceasta crede că numai implicarea în destinele comunității a fiecăruia dintre membrii ei poate învinge pesimismul, generând declicul social de care este nevoie pentru primenirea definitivă și din temelii a mediului politic din România.

Dialogul constructiv, o cale de a învinge blazarea socială

Pentru cei care îi sunt prieteni, în viața reală ori pe rețelele de socializare, Rada Rogojan este o conștiință mereu trează, însuflețită de dorința de a nu lăsa viața să treacă pe lângă ea fără a-i adresa întrebările cele mai dificile, prin care să îi ajungă până la esențe. Se pricepe foarte bine să ceară socoteală realității. Așa se face că, pentru tenacitatea pe care o dovedește mereu și pentru felul în care luptă să îi țină pe oamenii care îi sunt apropiați împreună, aceștia îi spun, mai în glumă, mai în serios, „dictatoarea”.

Dincolo de orice, Rada Rogojan este, însă, un om al cetății. Un om pentru care exersarea spiritului civic a devenit, în timp, un fel de a fi. Și asta dintr-o nevoie pe care, mărturisește, a resimțit-o din ce în ce mai pregnant, mai cu seamă începând din vara lui 2012 încoace. Atunci, în contextul tulbure generat de încercarea USL de a da o lovitură de stat, urmată de suspendarea intempestivă a președintelui Traian Băsescu, împreună cu un grup de apropiați, Rada Rogojan a ieșit în stradă, amendând atacurile la adresa democrației și a statului de drept și socotind că, în astfel de condiții, nu mai poate sta deloc deoparte.

„Nu am fost prea mulți atunci cei care am ieșit în stradă”, își amintește Rada Rogojan cum a început povestea grupului format din oameni care simt că nu pot rămâne indiferenți, privind cum istoria trece în grabă pe lângă ei. „Atunci am fost puțini. Ne-am întâlnit prima dată, ca grup, pe 29 iulie 2012. Nu ne știam dinainte, așa că ne-am dat ca punct de întâlnire una dintre terasele din centru. Prima întâlnire a durat trei – patru ore. Eram un pic stânjeniți, pentru că nu ne știam decât de pe Facebook”, mai spune Rada Rogojan despre prima întâlnire. „Apoi, am ieșit în stradă (pentru a cere demisia actualului premier și Guvernului USL – n.r.) Eram D-ul din Demisia. (…) De unit ne unește în primul rând un lucru: toți avem orientări politice de dreapta”, povestește Rada Rogojan. Adăugând că, de atunci încoace, grupul, al cărui nucleu de bază numără în jur de 10 – 12 persoane, se întâlnește constant, măcar o dată pe lună. „Uneori suntem chiar mai mulți, în jur de 18 – 20 de persoane. Dar grupul de bază acesta este, 10 -12 persoane”, spune Rada Rogojan, enumerându-i pe cei care frecventează constant întâlnirile grupului: Carolina Orza, Adrian Orza, Adrian Pătraș, Ada și Codrin Cean, Ioana Constantinescu, Dolores Kiss, Oscar Manto și Andreea Nicoleta, Ioan Lucian Vlăduț, Simona Regea Sirli și Cătălin Regea. Oameni despre care precizează că se adună în primul rând ca prieteni, fără a-și propune cu orice chip să se constituie într-un ONG și fără a ține cont de opțiuni politice prezente ori anterioare constituirii grupului.

„O parte dintre cei care vin la întâlnirile grupului nostru au fost extrem de implicați în trecut în proiectul ONG-ului Noua Republică. Iar unii au făcut parte, în perioada de început, din Forța Civică. Dar nu asta este ceea ce acum ne aduce împreună. Toți au muncit atunci cu convingere la proiectele în care s-au implicat și toți au fost la un moment dat extrem de dezamăgiți. Atunci au existat multe speranțe care s-au născut și care au murit brusc. Oamenii, însă, au rămas. Și a rămas și dorința lor de a se implica, de a face ceva, în beneficiul comunității din care fac parte. Acum, ne strâng împreună opțiunile și vederile asemănătoare pe care le avem, aspirațiile și dorințele noastre. Suntem niște luptători, ne dorim să facem ceva. Pe noi nu ne dezbină opțiunile noastre politice, în unele cazuri foarte diferite. Unii suntem băsiști, alții udriști, alții macoviști. Dar asta nu ne dezbină. Când ne întâlnim, discutăm, purtăm discuții plăcute, ne exprimăm păreri, le argumentăm, ne completăm. Încercăm să învingem pesimismul”, explică Rada Rogojan.

O platformă liberă, concepută anume pentru discutat și șlefuit idei

Rada Rogojan mai spune că, în prezent, grupul printre ai cărui catalizatori s-a numărat la început a devenit un fel de platformă liberă pentru discutat și șlefuit idei, care reunește oameni care nu și-au pierdut speranțele, deși au trecut prin experiența unor eșecuri: „Noi vrem să găsim o formă ideală în care să ne angajăm civic și să facem ceea ce ne-am propus. De aceea, ceea ce facem acum este să comunicăm cât mai mult între noi, să identificăm probleme și să ajungem, prin dezbateri, la esența lor. Ne raportăm la aceleași valori: munca, studiul, corectitudinea, nevoia de educație riguroasă, în școli adevărate, care știu să te învețe, în primul rând, în care carte trebuie să cauți ca să găsești răspuns la întrebările tale. Nu suntem un grup închis și nu aparținem nici unor grupuri politice sau de interese. Dimpotrivă. Suntem reprezentanți ai societății civile. Eu cred că doar discutând cu cât mai mulți oameni poți merge înainte. De aceea, ne dorim să ni se alăture și alți oameni”.

Implicarea, afirmă Rada Rogojan, este singura soluție, mai cu seamă pentru cei tineri, spre a izbuti să învingă letargia de care societatea românească a dat dovadă în prea dese rânduri în decursul istoriei recente.

„La 25 de ani de la Revoluție, oamenii au început din nou să fiarbă”

Despre felul în care s-a creionat destinul societății românești în perioada de după Revoluția din Decembrie 1989, Rada Rogojan crede că acesta a fost pecetluit în chip nefast de neadoptarea Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara: „Uitați-vă la cum sunt oamenii tineri. Nu doar din PSD, din toate partidele. Mulți dintre ei sunt gata pervertiți. Imediat după Revoluție, noul regim a căutat să ne confiște toate speranțele, să construiască un altfel de socialism. La noi a funcționat comunismul după model rusesc. Iar social-democrația românească nu a fost nici ea una construită după model german sau elvețian sau francez. La noi, social-democrația, cea din PSD, nu are la bază o ideologie. Ea este caracterizată numai de lipsa de scrupule și de oportunism. Am fost pervertiți și ni s-a cultivat mereu teama că orice schimbare implică un risc. (…) Sigur că nu și-au dorit lustrația Ion Iliescu și cei din eșalonul doi al regimului comunist. Interesul lor a fost mereu ca oamenii să nu se trezească, să nu se constituie într-o societate civilă. Simțul acesta ne-a fost anesteziat deliberat. Acum au trecut însă 25 de ani de la Revoluție și, după cum s-a văzut recent, oamenii au început din nou să fiarbă, își doresc să se vorbească despre lucrurile rămase atunci nespuse”, opinează Rada Rogojan. Care apreciază că, în absența unei legi a lustrației, menite să salubrizeze mediul politic românesc, raza de speranță le-a fost adusă românilor de către implicarea DNA. „Eu cred că lucrul cel mai important care trebuie făcut de acum încolo este să fie lăsat DNA-ul să lucreze. Numai așa se va face cu adevărat curățenie și se va reseta, așa cum se spune, jocul politic de la noi. Chiar dacă Klaus Iohannis ar fi Isus coborât pe pământ, singur tot nu ar avea cum să facă asta”, opinează Rada Rogojan. Apreciind că, după imensa mobilizare de care românii au dat dovadă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, politicienii români nu și-au însușit, decât, poate, cu foarte mici excepții, lecția oferită de popor: „Poate că Iohannis a înțeles această lecție oferită de electorat. Mai degrabă a înțeles-o el decât restul politicienilor, care eu cred că nu au înțeles corect lecția, din 16 noiembrie. Nici unii, nici alții. De aceea le spun mereu și tinerilor din grupul celor care ne întâlnim că unul dintre remediile împotriva perpetuării acestei situații este să alegem mereu alți și alți oameni. Oameni noi, care să nu mai fi făcut niciodată parte din sistem. Pentru că, dacă nu faci alegeri diferite, nu o să ajungi niciodată la unul mai bun, la un politician mai bun. Păstrându-i pe cei vechi în sistem, perpetuezi și această formă de servilism față de aceia care i-au pus și i-au păstrat în funcții”.

„Util, din perspectiva societății civile, este să se construiască un fundament pe care să se creeze ceva trainic și solid”

În ceea ce privește activitățile viitoare ale grupului din care face parte, Rada Rogojan spune că nu știe exact care va fi evoluția viitoare a acestor oameni. Speră, însă, că, indiferent de calea pe care o vor alege și de ce anume vor decide să facă, acești oameni se vor implica, iar eforturile lor constructive vor rămâne și vor da rezultate: „Se va constitui, în viitor, o asociație, în care eu probabil că voi intra. Dacă această asociație va deveni, în timp, un partid, nu știu sigur dacă voi intra sau nu. Cred, însă, că util este să se construiască acest fundament pe care să se creeze ceva trainic și solid și care să rezolve ceva”.

Rada Rogojan apreciază că foarte importante și utile se dovedesc, însă, comunitățile virtuale, construite pe rețelele de socializare. „Este extraordinar felul în care poți comunica. Realizezi că nu ești deloc singur. Important este, în mediul virtual, la fel ca și în cel real, să te păstrezi mereu onest față de tine însuți. Eu am început să mă implic cam de prin 2009. Până atunci, consideram că mi-am făcut datoria de cetățean. Eu am fost aici, în piață (în Piața Operei – n.r.) la Revoluție. Am fost profund dezamăgită, însă, când am văzut la ce s-a ajuns și ce s-a întâmplat în 2012”, explică Rada Rogojan, argumentând asupra rolului de catalizator pe care rețeaua de socializare l-a jucat în demersurile sale de a structura și de a păstra unit acest nucleu activ de membri ai societății civile.

Astfel de grupuri, formate din oameni dornici să se implice, mai există, și în București, și în alte orașe ale țării, mai spune Rada Rogojan: “Există, pe Facebook, și o comunitate care se cheamă Agora lui Iocan, care reunește oameni care discută între ei, dezbat idei. Am vorbit chiar să găsim o cale să ne întâlnim la un moment dat cu toții. Am zis că, dat fiind faptul că distanța dintre noi e destul de mare, ne vom întâlni o dată cu toții, poate undeva la mijloc”.

„Traian Băsescu, un președinte care ne-a demonstrat tuturor că, dacă îți propui ceva cu adevărat, poți”

Pentru următoarea întâlnire a grupului printre ai cărui inițiatori este –întâlnire despre care spune că va avea loc undeva după jumătatea lunii decembrie – Rada Rogojan spune că aceasta va fi menită să marcheze într-o manieră festivă ultima zi de mandat a președintelui Traian Băsescu. Despre care aceasta apreciază că a izbutit, la capătul a zece ani dificili, să determine o schimbare majoră de destin a României și, totodată, ruperea de trecut. „Eu cred că Președintele ne-a demonstrat nouă, tuturor, că, dacă îți propui ceva cu adevărat, poți. A avut un parcurs și a dovedit o abilitate politică apreciate pretutindeni, în UE și în NATO. A dovedit că are puterea și dăruirea de a învăța și a se perfecționa acolo unde a fost nevoie. Să recunoști că nu știi anumite lucruri și să vrei să le înveți este o dovadă de inteligență și de putere”, mai spune Rada Rogojan.