Imobilele înstrăinate cu Legea 112, din nou motiv de încurcături la Primărie

Ancheta extinsă inclusiv la nivel de DNA cu privire la înstrăinarea de imobile în baza celebrei Legi 112/1195 încă mai produce încurcături la Primărie. Din cauza obiecţiilor Curţii de Conturi, Municipalitatea a decis să suspende o hotărâre vizând vânzarea terenurilor aferente imobilelor dobândite în temeiul aceleiaşi legi.

 

Obiecţii la Curtea de Conturi

Pentru şedinţa de plen din această lună, Primăria Timişoara a pregătit un proiect de suspendare a unei hotărâri proprii vizând vânzarea terenurilor aferente imobilelor dobândite în temeiul Legii 112/1995.

La baza acestei decizii stă o concluzie a unei anchete a Curţii de Conturi, în urma căreia s-a stabilit că trecerea terenurilor aferente /excedentare construcţiilor cu destinaţie de locuinţă ce cad sub incidenţa Legii 112/1995 s-a făcut cu eludarea legii.

Decizia Curţii de Conturi a fost contestată de către Primărie, dar deocamdată procesul de vânzare de terenuri în baza acestei Legii 112 se suspendă, până la soluţionarea definitivă şi irevocabila a acţiunii în instanţă.

Legea 112, mai exact tranzacţiile făcute în baza ei, şi-au dobândit o tristă faimă la Primărie, unde în 2015 procurori ai structurii centrale a DNA au făcut percheziţii, într-un dosar privind vânzarea de locuinţe în baza acestei legi prin care au fost vândute mai multe locuinţe naţionalizate, aflate în Timişoarei, unor magistraţi, procurori, poliţişti, dar şi unor familii de romi.

În urma percheziţiilor, care au durat în jur de 16 ore, procurorii au plecat cu mii de documente spre sediul central al DNA. Acestea au fost încărcate în 40 de saci, într-un microbuz.

Oficialii Primăriei Timişoara precizau atunci că scopul acţiunii este ridicarea contractelor de vânzare-cumpărare de locuinţe pe Legea 112 /1996, privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea Statului.Şi, după caz, mai spuneau oficialii Primăriei, „a altor înscrisuri de interes pe această speţă, de la intrarea în vigoare a legii menţionate până în prezent”.

 

Fapte imprescriptibile?

La Timişoara, mai multe familii de romi deţin sute de proprietăţi în centrul oraşului. Presa a  relatat că, având ajutorul unor funcţionari din Primărie, romii sau avocaţii lor au aflat cine sunt moştenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce aflau numele moştenitorilor, romii îi convingeau pe aceştia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reuşeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalităţi, îi obligau pe proprietarii celorlalte apartamente să le vândă la preţ redus locuinţele, până deveneau proprietari pe întregul imobil.

“Pentru ancheta DNA. cu privire la înstrăinările de imobile în temeiul Legii 112/1995 în perioada 1996 -2014 activitatea Biroului Clădiri terenuri a fost axată pe xerocopierea a 2608 documentaţii de vânzare însumând 32.038 pagini şi expedierea acestora la sediul DNA Bucureşti”, menţionau reprezentanţii Municipalităţii timişorene.

32.000 de pagini înseamnă un volum imens de documentaţii care au fost studiate de către procurori, lucru care este de natură să ridice semne de întrebare cu privire la complexitatea unei asemenea anchete, durata sa şi finalitate, raportată la termenul de prescripţie al faptelor penale descoperite.

Procurorii de caz ai structurii centrale a DNA s-au întors în 2016  la Timişoara, pentru a returna o parte din cele 6000 de dosare ridicate de la Direcţia de Patrimoniu în 2015.

O parte din dosarele luate de DNA de la Primăria Timişoara acum un an nu au mai ajuns la administraţie, fiind oprite la DNA pentru că s-au găsit indicii care sugerează comiterea unor ilegalităţi.

Avocatul timişorean Carmen Obîrşan spune că în această anchetă se poate invoca oricând nulitatea absolută, caz în care faptele ar deveni imprescriptibile. „Singura obiecţie sau oprelişte ar fi că o parte din aceste imobile dobândite ilegal au ajuns la cumpărători de bună credinţă, dar şi aici e o discuţie legată de buna credinţă a unui cumpărător care a achiziţionat un astfel de imobil de la un clan de romi specializat pe tranzacţii imobiliare dubioase. Se pot redobândi măcar o parte din aceste imobile, dar pentru asta e nevoie ca ancheta să se facă de către persoane care preţuiesc adevărul şi dreptatea”, mai spune avocatul Carmen Obîrşanu.

Print Friendly, PDF & Email