Furturile de fier vechi continuă să fie una dintre principalele cauze de pierderi şi degradare a infrastructurii feroviare, procesul fiind accentuat de „părăsirea” unor sectoare de cale ferată sau slaba utilizare a acestora, precum şi lipsa personalului pentru pază, aspecte valabile şi în Timiş.

Îngrijorări parlamentare

Furtul de componente de cale ferată a ajuns la un asemenea nivel încât recent a făcut obiectul mai multor interpelări parlamentare adresate Ministerului Afacerilor Interne, în care se semnalează proporţiile şi consecinţele „furtului generalizat” care afectează unele sectoare feroviare.

„România ar putea fi obligată să returneze un miliard de euro Uniunii Europene întrucât calea ferată de pe ruta Bucureşti-Contanţa, modernizată şi realizată cu bani din fondurile europene, nu funcţionează la parametrii stabiliţi din cauza furturilor de componente de siguranţă de pe traseu”, se arată într-una dintre aceste interpelări, semnate de deputatul Mihăiţă Găină, care solicită M.A.I. să precizeze „cât de pregătite, dotate şi motivate sunt serviciile poliţiei feroviare să asigure siguranţa transporturilor pe căile ferate.”

Răspunsurile date de M.A.I. la aceste interpelări au fost „pe lângă subiect”, cu precizări de genul „s-a luat măsuri pentru asigurarea unui mediu de afaceri adecvat în sectorul transporturilor, cu accent pe combaterea evaziunii fiscale”, sau „s-a acţionat pentru intensificarea cooperării poliţieneşti internaţionale în cadrul Uniunii Europene, cât şi cu statele vecine, inclusiv prin realizarea de acţiuni comune”, chestiuni care nu au nicio legătură cu chestiunea sesizată – respectiv agravarea fenomenului de furt de fier vechi de pe tronsoanele de cale ferată.

În acelaşi timp, faptul că situaţia este din ce în ce mai gravă este demonstrată şi de faptul că anul trecut conducerea CFR a cerut ajutorul SUA şi al Israelului  pentru consiliere pe problema pazei patrimoniului feroviar.  Astfel, în 2013 reprezentanţii CFR au purtat discuţii cu reprezentanţii ambasadelor SUA şi Israelului pentru identificarea unor soluţii în vedera stopării furturilor din reţeaua feroviară, care anul trecut au generat pagube de peste 10 milioane de euro. Conducerea C.F.R. preciza că există protocoale şi memorandumuri cu instituţiile din subordinea Ministerului de Interne pentru asigurarea pazei căilor ferate, care prevăd cheltuieli anuale de 22,5 milioane de lei, însă banii ar urma să fie suportaţi din bugetul Ministerului de Interne, care, evident, nu a avut astfel de sume prevăzute în buget.

Un document intern al C.F.R., făcut public anul trecut, arăta că la nivelul companiei nu mai sunt rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor furate de hoţi. Conform aceluiaşi document, furturile au crescut în ultima perioadă şi durata unei călătorii creşte şi ea, din cauza verificărilor. “În cazul deranjamentelor provocate de furturi, deoarece instalaţiile nu mai dau indicaţii în legătură cu starea de liber sau ocupat a liniilor, circulaţia între staţii se face prin înţelegere telefonică «cale liberă», fiind necesare măsuri suplimentare de verificare pe teren a liniilor şi macazelor, fapt ce conduce la mărirea duratei de parcurs a trenurilor, la aşteptarea eliberării liniilor din staţii şi a liniei curente”, explică oficialii C.F.R. Verificările suplimentare prelungesc timpul de mers pe o distanţă de circulaţie în medie cu cinci – şapte minute, în funcţie de condiţiile de circulaţie, ajungându-se astfel la întârzieri de 60 de minute sau chiar mai mari. Pe lângă prejudiciile aduse publicului călător, aceste situaţii presupun şi eforturi de natură tehnică şi financiară pentru C.F.R., care trebuie să înlocuiască echipamentele furate.  Potrivit rapoartelor C.F.R. – care e societatea cea mai afectată de aceste furturi – numărul cazurilor de sustrageri de componente ale infrastructurii feroviare, în care autorii rămân neidentificaţi în majoritatea situaţiilor, a crescut, iar valoarea pagubelor s-a majorat şi ea corespunzător, de la 1,29 milioane lei, în 2007, şi 4,6 milioane lei, în 2008, la peste zece milioane lei, în 2012 şi 2013.

„Se fură în special de pe tronsoanele puţin circulate din Timiş”

Constantin Petreanu, liderul sindical timişean al Federaţiei Sindicale Feroviare Drum de Fier susţine că furturile de materiale feroase continuă să afecteze şi în Timiş starea şi siguranţa infrastructurii feroviare. „Hoţii de fier acţionează inclusiv în zona Timişoarei, a staţiilor de triaj cum este Timişoara Sud. În general, se fură mult din zonele unde se circulă puţin sau deloc, sau unde nu există personal C.F.R. care să asigure supravegherea şi paza zonei. Din acest punct de vedere, tronsonul Timişoara – Caransebeş este puternic afectat de aceste furturi de materiale feroase. Avem un singur revizor pe sectoare mari de cale ferată, şi acesta nu poate să treacă decât o dată pe zi prin anumite porţiuni, care, în aceste condiţii, atrag hoţii de materiale feroase”, precizează liderul sindical.

Conform reprezentanţilor Regionalei C.F.R. Timişoara, probleme recente de acest gen au existat pe relaţia Arad, unde au fost furate peste 100 de relee, hoţii find prinşi de Poliţia T.F. Totuşi, la alte regionale, spun reprezentanţi ai C.F.R.,  în ultimele luni au fost sustrase peste 9.000 de astfel de relee. Tocmai de aceea, în măsura în care s-a putut, s-au înlocuit componentele cu metale mai scumpe, gen cupru, cu echipamente care nu au piese de acest gen, pentru a nu atrage hoţii.

Prima ţintă a hoţilor de fier vechi par să rămână componentele de cale ferată, furându-se în special cabluri, caz în care siguranţa şi fluiditatea traficului pe anumite sectoare este compromisă, dar şi material mărunt, de la şine, până la componente care pot fi desprinse uşor. Or, prin furturi repetate de acest gen se pierde stabilitatea liniei. Pe lângă faptul că, din cauza bugetelor de criză, nu s-au mai făcut pe unele trasee din Timiş, de ani buni, reparaţii ale infrastructurii feroviare, furtul constant de materiale feroase de la calea ferată şubrezeşte şi mai mult structura căii ferate. Reprezentanţii Regionalei C.F.R. Timişoara spun că, deşi, pe zona lor de acoperire din vestul ţării, în Deva sunt mai multe furturi decât în Timiş, există şi în judeţ zone în care sunt probleme mari generate de furturile de materiale feroase. Zonele în care apar frecvent astfel de furturi sunt cele de triaj – cum ar fi Ronaţ, din vecinătatea Gării de Nord, apoi zona Gării de Est şi a celei de Sud Timişoara. Anual, pe raza Regionalei timişorene sunt înregistrate peste 150 de furturi mari de materiale feroase, care generează un prejudiciu de peste 2,6 milioane de lei, adică jumătate de milion de euro.

Acum doi ani intra în vigoare Ordonanţa 31, care instituia interdicţia achiziţionării de la persoanele fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea feroviară, de tipul şinei de cale ferată, al pieselor aparatelor de cale, a materialului mărunt de cale, contraşinelor, părţilor componente ale instalaţiilor  de siguranţă a circulaţiei, cablurilor de semnalizare şi telecomunicaţii feroviare, componentelor instalaţiilor de verificare, componentelor materialului rulant.

Guvernul a interzis firmelor care lucrează cu deşeuri industriale reciclabile să mai cumpere de la persoane fizice materiale metalice feroviare, precum şina de cale ferată, argumentând că furturile de materiale a ridicat suma pagubelor la peste zece milioane lei anual şi afectează grav siguranţa circulaţiei trenurilor. Firmele care încalcă interdicţia sunt amendate cu sume cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei, anularea autorizaţiei de colectare şi plata unui “tarif de despăgubire” în valoare egală cu cea a elementelor feroviare sustrase, către compania feroviară afectată.

În ciuda acestor prevederi, reprezentanţii Regionalei C.F.R. spun că nu au auzit să fi existat în Timiş vreun caz de amendare sau închidere a unui centru de colectare a fierului vechi sau a unei alte firme de acest gen care a cumpărat deşeuri feroase furate de la C.F.R.

În Timiş, cel puţin, se pare că aceste noutăţi legislative nu au avut niciun efect, furtul de materiale feroase de la C.F.R. menţinându-se constant.

O explicaţie este legată de faptul că mai există multe centre de colectare care funcţionează clandestin, fără autorizaţiile de rigoare, caz în care controalele şi amenzile le ocolesc. Doar în acest an, la nivel naţional, au fost identificate peste 150 de centre de colectare care funcţionează ilegal. Din cauza amplorii furtului de componente C.F.R., în 2011 se semna un protocol privind colaborarea companiilor de transporturi feroviare, navale şi aeriene din cadrul Ministerului Transporturilor cu Poliţia, Jandarmeria şi Poliţia de Frontieră, pentru paza transporturilor şi a componentelor infrastructurii de transport. Chiar dacă acest parteneriat interministerial suna bine, implementarea a lăsat de dorit, în condiţiile în care în Jandarmerie şi în Poliţie s-au făcut restructurări de personal masive, iar ambele structuri se confruntă cu o criză de personal. În aceste condiţii, este foarte dificilă alocarea personalului necesar pentru misiunile de amploare pe care le-ar implica paza materialului rulant. Deşi există acest parteneriat, tot Poliţia Transporturi Feroviare este structura cea mai implicată în combaterea furturilor de fier vechi care nu o dată au pus în pericol siguranţa traficului feroviar.