Judecătoria Sectorului 1 l-a achitat pe fostul director general al C.F.R., Mihai Necolaiciuc, în dosarul în care este acuzat pentru o fraudă de 2,7 milioane euro, în legătură cu achiziţionarea unor bunuri în cadrul unui proiect de reconstruire a infrastructurii afectate de inundaţiile din 2000. Dosarul, care vizează prejudicii produse şi pe raza Regionalei C.F.R. Timişoara, a rămas deocamdată fără vinovaţi.
Fostul director C.F.R. a mai scăpat de un dosar
Judecătoria Sectorului 1 a dispus, marţi, achitarea lui Mihai Necolaiciuc pentru infracţiunea de utilizare a creditului garantat din fonduri publice, destinat reconstruirii infrastructurii afectate de inundaţii în alte scopuri decât cel pentru care a fost acordat, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Magistraţii Judecătoriei Sectorului 1 au revocat măsura preventivă care fusese dispusă în cazul lui Necolaiciuc, respectiv cea a obligării de a nu părăsi Bucureştiul, şi au dispus ridicarea sechestrului instituit în 28 iulie 2009, de către D.N.A., asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Necolaiciuc. Şi Viorica Olăeru, fost director al Direcţiei Economice din C.F.R., a fost achitată prin decizia de marţi a Judecătoriei Sectorului 1.
Soluţia dată de Judecătoria Sectorului 1 nu este, însă, definitivă, putând fi atacată cu recurs la Tribunalul Bucureşti.
În acest doar, în mai 2011, procurorii D.N.A. au dispus trimiterea în judecată a lui Mihai Necolaiciuc, fost director general al Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. S.A., la acel moment în stare de arest preventiv. El era acuzat de infracţiunea de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice, în formă continuată.
Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2000, România a încheiat cu Banca Europeană de Investiţii un contract de finanţare pentru realizarea “Proiectului de reconstrucţie pentru eliminarea efectelor inundaţiilor”, care viza reconstruirea infrastructurii afectate de inundaţiile din 2000 şi din anii anteriori.
În ceea ce priveşte C.N.C.F.R. S.A., finanţarea s-a acordat pentru efectuarea de lucrări de reconstrucţie şi consolidare a liniilor de cale ferată în valoare de 34,3 milioane de euro. Clauzele contractuale stipulau ca banii să fie utilizaţi exclusiv pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii şi pentru realizarea lucrărilor de natura celor menţionate. Fondurile necesare rambursării împrumutului se asigurau de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei.
În aceste condiţii, spun procurorii, în perioada decembrie 2001 – ianuarie 2003, o parte din conducerea de atunci a C.F.R. a utilizat suma de 86.099.721.567 de lei (aproximativ 2.754.728 de euro), provenită din creditul acordat de către BEI, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Concret, au fost avizate 66 de ordine de plată către 57 de societăţi comerciale, fiind achitate, în mod preferenţial, bunuri şi servicii fără legătură cu proiectul (servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer condiţionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare şi agende etc).
Pentru a recupera paguba creată, procurorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor imobile, atât din România, cât şi din SUA.
Din creditul “incriminat” trebuiau să se reabiliteze 22 de kilometri de cale ferată în Timiş. Cu finanţarea obţinută de la Banca Europeană de Investiţii ar fi trebuit să se facă lucrări şi pe raza Regionalei C.F.R. Timişoara, unde a fost prevăzută reabilitarea a aproximativ 22 de kilometri de cale ferată din zonele afectate de inundaţii sau în pericol de a fi afectate de inundaţii.
De altfel, Necolaiciuc pare să fi avut o relaţie foarte specială cu Regionala C.F.R. Timişoara. Când a fost reţinut în SUA, pentru a fi extrădat, i-a declarat procurorului federal Jesus Casas, care se ocupa de cazul său, că ar fi ordonat un control în vara lui 2003, la Regionala Timişoara, unde ulterior au fost descoperite mari ilegalităţi.
Într-un document depus la dosar, Mihai Necolaiciuc povestea cum i-a dat afară pe toţi cei din conducerea Regionalei şi că, ulterior, trei directori succesivi ai Regionalei timişorene ar fi murit în condiţii suspecte, lucru care nu se potriveşte cu realitatea. Conform lui Necolaiciuc, cineva „ar fi încercat să şteargă urmele afacerilor de la Timişoara”. Legat de acest caz şi de „morţile suspecte”, Mihai Necolaiciuc a declarat, enigmatic, că „nimic nu este întâmplător în lumea asta”.
“Din punctul meu de vedere, felul în care sunt instrumentate aceste dosare este dezamăgitor. Până la urmă, la nivel local, pentru o serie de achiziţii făcute în acei ani la Regionala Timişoara au fost condamnaţi foşti directori din Regională, în timp ce Necolaiciuc e achitat. Pe ansamblu, prejuiciul produs în acei ani a fost foarte mare şi nu ştiu cum ar mai putea fi recuperat. Ştiu că un banal mouse de 8 – 10 lei costa la C.F.R. peste 50 de lei. Eu nu cred însă că aceste achiziţii s-ar fi putut face fără sprijin din partea unor responsabili din Ministerului Transporturilor”, spune Constantin Petreanu, liderul sindical timişean al Federaţiei Sindicale Feroviare Drum de Fier.
Barci, veste de salvare, mobilier…si nu mi-ar ajunge tot comentul ca sa insir ce s-a adus in perioada aceea in depozitele CFR. Multe din acestea inca sunt in depozite fiindca sunt nefolositoare. Preturile au fost pe masura..un surub pt mobilier costa cateva milioane de lei vechi, un litru de solutie pentru spalat pe maini depasea un milion…
Cum sa meraga trenul bine si la timp cand s-a aprovizionat tabla si tevi de inox care zac in magazii de mai bine de 10 ani.