La sfârşitul anului trecut, TIMPOLIS făcea publică în premieră informaţia că finanţarea B.E.R.D. pentru reabilitarea Gării de Nord a fost pierdută. Motivul oficial al tergiversării care a dus la pierderea banilor îl constituie litigiile avute pe rol cu foştii contractanţi ai lucrărilor pentru reabilitarea Gării. Totuşi, conform unor informaţii vehiculate recent, se putea organiza licitaţie pentru găsirea unui nou contractant, chiar dacă erau litigii pe rol.

Litigiile, un motiv care nu stă în picioare?

Oficial, motivul pentru care s-a pierdut finanţarea din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru reabilitarea Gării de Nord Timişoara este legat de litigiile cu foştii contractanţi, care au dus, în cele din urmă, la expirarea perioadei în care se puteau lua banii de la B.E.R.D. Este vorba despre litigiul cu societatea Poldmir Construction ltd. Israel tranşat, după cum prevedea contractul, la Paris, la Curtea de Arbitraj Internaţional, precum şi cel cu o societate belgiană aleasă de reprezentanţii Ministerului Transporturilor, cu care s-a încheiat iniţial un contract de consultanţă referitor la reabilitare şi care nu a dorit să renunţe la contractul de consultanţă încheiat în 2005. Procedura a fost complicată şi a durat foarte mult timp, existând, după cum era de aşteptat, divergenţe legate de acceptarea unor experţi care să fie agreaţi de ambele părţi, pentru efectuarea unei expertize legate de stadiul lucrărilor şi analiza contractelor.  

“În martie 2013, B.E.R.D. îşi dăduse acceptul de reluare a lucrărilor. În instanţă, la Curtea de Arbitraj de la Paris, se mai judeca un singur proces, pe pretenţii. Adică, firma de construcţii care se apucase în urmă cu câţiva ani buni de reabilitare cerea despăgubiri. Despăgubiri cere şi C.F.R., dar asta nu împiedică nicicum reluarea lucrărilor, cu altă firmă. Practic, trebuia făcut un alt proiect şi reluată licitaţia”.

Deputat P.D.L. Cornel Sămărtinean

Însă, conform unor informaţii vehiculate recent, se putea organiza licitaţie pentru găsirea unui nou contractant, chiar dacă erau aceste litigii pe rol, întrucât respectivele procese vizau acordarea de despăgubiri, şi implicau obligativitatea C.F.R. de a lucra cu aceeaşi antreprenori cu care a ajuns în instanţă. Aceste informaţii au fost prezentate recent de la tribuna Camerei Deputaţilor şi de către deputatul P.D.-L. Cornel Sămărtinean. “Din cauza tergiversărilor între factorii de decizie din fostul Guvern U.S.L. s-a pierdut finanţarea de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru renovarea Gării de Nord din Timişoara. În luna martie 2013, B.E.R.D. îşi dăduse acceptul de reluare a lucrărilor. În instanţă, la Curtea de Arbitraj de la Paris, se mai judeca un singur proces, pe pretenţii. Adică, firma de construcţii care se apucase în urmă cu câţiva ani buni de reabilitare cerea despăgubiri. Despăgubiri cere şi C.F.R., dar asta nu împiedică nicicum reluarea lucrărilor, cu altă firmă. Practic, trebuia făcut un alt proiect şi reluată licitaţia. Reavoinţă, nepăsare sau incompetenţă? Toate trei la un loc?”, declara, de la tribuna Parlamentului, deputatul democrat-liberal.

Rămâne ca, poate, într-un audit viitor făcut la nivelul central al C.F.R., Curtea de Conturi sau Corpul de Control al Guvernului să analizeze şi să precizeze clar cine poartă responsabilitatea pentru pierderea finanţării pentru gară. Între timp, însă, nu pare să se mişte nimic în sensul găsirii unei noi surse de finanţare, iar problema, deşi se ştia de ea încă de la finalul anului trecut, a fost ignorată cu desăvârşire la adoptarea bugetului pe acest an, când s-au aprobat fonduri pentru investiţii. Ceea ce înseamnă că, în momentul de faţă, nimeni nu poate şti cu siguranţă cât timp va mai rămâne Gara de Nord în acelaşi stadiu de degradare. În această problemă, chiar dacă ar avea fondurile necesare, nu se poate implica nici Primăria Timişoara, pentru simplul fapt că actualul cadru legislativ îi interzice să investească într-un obiectiv care nu este al său.

O problemă locală, gestionată “original” de la nivel central

Marea problemă legată de proiectul de reabilitare a Gării de Nord e că, deşi este o problemă locală, cu implicaţii serioase pe plan judeţean şi regional, ea continuă să fie gestionată de la nivel central. Practic, contractarea antreprenorilor şi derularea litigiilor cu aceştia au fost gestionate de la nivelul conducerii centrale a C.F.R., deşi e greu de crezut că, dacă problema s-ar fi delegat pe plan local, s-ar fi reuşit o gestionare mai dezastruoasă a acestei lucrări decât cea dovedită de oficialii de la nivel central care s-au ocupat de acest contract.

“Toate deciziile legate de acest contract s-au luat de la Bucureşti. C.N.C.F.R. a gestionat centralizat totul, începând cu licitaţiile şi până la litigiile ulterioare. Din păcate, şi în momentul de faţă se continuă în acelaşi mod. De pe plan local se poate face cel mult lobby, să se transmită la Bucureşti: «Nu se mai poate, cade gara pe noi».  Mai mult nu se poate realiza de pe plan local”, spune Constantin Petreanu, liderul sindical timişean al Federaţiei Sindicale Feroviare Drum de Fier.