În contextul dezbaterii noilor completări aduse Legii Educaţiei Naţionale, mai mulţi deputaţi au discutat problema discrepanţelor între numărul de cadre didactice prevăzut la nivel judeţean de ministerul de resort. Timişul a fost invocat în context ca având un excedent de personal în sistemul educaţional, în comparaţie cu alte judeţe, fiind pomenit în mod repetat ca „judeţul Timişoara”.
„Judeţul Timişoara”, premieră în Parlament
Discutarea în Camera Deputaţilor a unor noi modificări ale Legii Educaţiei a dat naştere unor dezbateri legate de excesul de cadre didactice din unele judeţe, în comparaţie cu altele, unde normele nu sunt acoperite, şi există un deficit acut de personal didactic calificat.
Astfel, a fost menţionat Timişul ca unul dintre judeţele care stă foarte bine raportat la numărul aprobat de minister de cadre didactice, în raport cu judeţe apropiate, precum Bihorul. În acest context s-a remarcat intervenţia deputatului UDMR Szabó Ödön, atât prin cifrele prezentate, cât şi prin menţionarea repetată a „judeţului Timişoara”.
„În momentul de faţă, în trei judeţe ca şi mărime similară din România: Cluj, Bihor, Timişoara, unde există un număr aproape egal de elevi, diferenţa de posturi alocate de minister este de până la o mie de posturi didactice mai multe pentru judeţul Cluj, sau cu peste 600 de posturi mai multe pentru judeţul Timişoara, deşi, de exemplu, judeţul Bihor are mai mulţi copii în sistemul de învăţământ decât judeţul Timişoara, respectiv are o populaţie şcolară ruralizată cu aproape 60% în mediul rural şi cu doar 40% în mediul urban, plus o populaţie şcolară din rândul minorităţilor naţionale de 25%”, a precizat alesul UDMR de la tribuna Camerei Deputaţilor.
Interesant e că niciunul dintre parlamentarii de Timiş prezenţi nu l-a corectat, o intervenţie ulterioară pe această temă având doar Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, care a menţionat: „Discutăm de judeţul Timiş, cred că aţi vrut să ziceţi judeţul Timiş, nu Timişoara.”
În ceea ce priveşte problema numărului mare de cadre didactice de pe plan local, preşedintele judeţean al Federaţiei „Spiru Haret” a Personalului din Sistemul de Învăţământ Preuniversitar, Virgil Popescu, ne-a declarat: „Nu aş zice că deficitul de personal mai este o problemă în Timiş, dimpotrivă, se poate vorbi într-un anumit context despre un excedent. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că sunt zeci de profesori timişeni care pleacă anual din sistem din cauza salariilor”.
Un domeniu predispus la migraţia valorilor
Pe de altă parte, raportat şi la plecările din sistem din Timiş, un sondaj al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. ceva mai vechi releva faptul că 40% dintre profesorii tineri vor să părăsească sistemul de Educaţie în următorii cinci ani.
Conform aceluiaşi sondaj, profesia de cadru didactic era privită de societate “cu milă şi respect moderat” , iar de cele mai multe ori era considerată subapreciată.
Din punctul de vedere al cadrelor didactice intervievate, societatea percepea profesia de cadru didactic drept o profesie “uşoară”, “cu program lejer”, o profesie “desconsiderată în ziua de astăzi”, “foarte prost remunerată”, “o meserie fără perspectivă”, “Cenuşăreasa tuturor profesiilor”, potrivit studiului.
Peste 50 la sută dintre cei intervievaţi menţionau au ales să lucreze în învăţământ pentru că “iubesc copiii”, “au avut la rândul lor profesori model”, “din pasiune”. Erau totuşi şi profesori care spuneau că au ales acest domeniu “pentru că n-au avut altă opţiune”.
Dintre profesorii intervievaţi, 41 de procente intenţionau să părăsească sistemul de învăţământ în următorii cinci ani, iar 29 la sută nu erau hotărâţi în privinţa viitorului profesional.
Motivul principal invocat era salariul prea mic pentru asigurarea unui trai decent. Alte motive erau “dotarea slabă a şcolilor”, “lipsa de respect faţă de profesori”, “multiplele schimbări” sau “lipsa de coerenţă legislativă”.
Ultimele comentarii