Cristian Bușoi reprezintă Timișul pe lista cu care PNL se prezintă la alegerile europarlamentare de duminică, 25 mai. După o experiență de europarlamentar, întreruptă de asumarea unui mandat în fruntea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, numele lui Cristian Bușoi a fost enunțat, la începutul acestui an, ca potențial ocupant al poziției de ministru al Sănătății. Anunțul a fost urmat, însă, la scurtă vreme, de retragerea PNL de la guvernare, în februarie 2014. Așa încât Cristian Bușoi a plecat de la conducerea CNAS și a asumat iar, ca pe o continuare a unei experiențe acumulate deja, intrarea în competiția pentru alegerile europarlamentare, de pe poziția a patra pe lista PNL.

Prioritară pentru Cristian Buşoi este zona politicilor de sănătate

Am căutat să aflăm care sunt obiectivele pe care Cristian Bușoi le asumă pentru viitorul mandat de europarlamentar și care este viziunea sa despre problemele cu care se confruntă în prezent sistemul medical din România.

Dincolo de subiectele ce țin de domeniul direct de competență profesională a lui Cristian Bușoi, care deține, din 2010, un doctorat în Sănătate publică și management sanitar, am adresat și o întrebare legată de viziunea acestuia în ce privește rolul și posibilitățile de implicare ale unui europarlamentar în sprijinirea candidaturii Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Mai cu seamă că, în calitatea sa de eurodeputat, în mandatul deținut anterior, Cristian Bușoi s-a implicat în organizarea la Bruxelles, în 2011, a primului work-shop în care au fost dezbătute șansele Timișoarei de a accede la titlul de Capitală Culturală Europeană. La premiera organizată atunci au luat parte și președinta de atunci a Comisiei de Cultură a Parlamentului European, dar și actualul edil al Timișoarei, Nicolae Robu, pe atunci rector al Universității Politehnica din Timișoara.

Chestionat asupra obiectivelor pe care intenționează să le asume pentru viitorul mandat de deputat în Parlamentul European, liberalul Cristian Bușoi a precizat că dorește să activeze în primul rând în zona politicilor de sănătate. 

“Există în acest domeniu mai multe proiecte de acte normative la care nu s-au încheiat încă dezbaterile. O să vi le evoc succint pe fiecare dintre ele, este vorba despre chestiuni extrem de aplicate. Mai întâi, este vorba despre o directivă referitoare la transparența în stabilirea prețului medicamentelor”, a declarat Cristian Bușoi.

Apoi, precizează reprezentantul PNL la alegerile europarlamentare, un alt obiectiv pe care îl asumă se leagă de creșterea absorbției de fonduri europene alocate investițiilor în sănătate, inclusiv prin programul intitulat “Orizont 2020”.

O problemă cu care Cristian Bușoi spune că se confruntă în prezent sistemul medical din România se leagă de inerția sistemului în ce privește actualizarea listei medicamentelor compensate. Domeniul acesta nu ține de competența unui parlamentar european, mai precizează Cristian Bușoi, opinând însă că nu este normal ca lista de medicamente compensate să nu fie actualizată din anul 2008. Cristian Bușoi a precizat și că a existat, în acest sens, o procedură de lucru la Ministerul Sănătății, care a presupus o evaluare graduală și a apreciat că este imperios necesar ca actualul guvern și actuala conducere a Ministerului Sănătății să găsească o soluție pentru această problemă.

“Am prevăzut în bugetul CNAS 140 de milioane de euro, pentru ca toate datoriile față de alte țări, pentru servicii medicale, să fie achitate”

Cristian Bușoi s-a referit inclusiv la necesitatea includerii, pe lista de medicamente compensate, a unor termene și sancțiuni stricte, care să contribuie la eficientizarea mecanismelor de actualizare periodică a listei. Întrucât, declară Cristian Bușoi, situația din România nu poate fi perpetuată ca atare, în condițiile în care “lista cu medicamentele compensate este neactualizată din anul 2008”.

În ce privește șansele pe care sistemul medical românesc le oferă pacienților, de a beneficia de medicamente și tratamente actuale, comparabile celor care le sunt aplicate pacienților din țările Europei Occidentale, fostul președinte al CNAS, Cristian Bușoi, apreciază că, deși s-au făcut progrese, mai sunt necesari pași înainte, întrucât, pentru unele afecțiuni cronice grave, cum este cazul afecțiunilor oncologice sau al hepatitei C, practicile de lucru din sistemul medical românesc se dovedesc învechite.

“În tratamentul hepatitei C, de exemplu, noi suntem încă la dubla terapie, în vreme ce acum se practică tripla terapie”, a precizat medicul Cristian Bușoi.

Pacienților români le este oferită, însă, în prezent, posibilitatea de a se trata la spitale din străinătate, spune Cristian Bușoi, existând numeroase situații în care românii pot apela la servicii medicale în străinătate. Referindu-se la conținutul Directivei pentru serviciile medicale transfrontaliere, Cristian Bușoi a evocat perioada în care aceasta a fost blocată în Parlamentul European și când s-a numărat printre susținătorii dreptului fiecărui cetățean european de a avea acces la servicii medicale, oriunde în Uniunea Europeană, în baza unor prevederi incluse în legislația europeană. “Dacă pacienții sunt beneficiari ai formularului E 112 sau au card european de sănătate, atunci plățile pentru serviciile medicale asigurate se fac direct, dinspre sistemul de sănătate din România către sistemele din țările respective, la prețurile de acolo”, precizează Cristian Bușoi.

Acesta mai spune că, dacă pacientul își dorește să se trateze în spitale din străinătate, în afara situaţiilor de urgenţă (când serviciile îi sunt asigurate în baza cardului european) sau când un tratament nu e disponibil în România (când serviciile îi sunt asigurate în baza formularului E 112/ S 2 – n.red.), “atunci sistemul din România permite rambursarea sumelor până la nivelul la care tratamentul și serviciile medicale ar fi costat statul român, dacă pacientul s-ar fi tratat în România”.

Grav este, însă, potrivit aprecierilor fostului președinte CNAS, faptul că există riscul ca pacienții români care au formulare E 112 sau S 2 sau dispun de card european de sănătate să înceapă să fie refuzați în spitalele din țările în care datoriile acumulate de statul român sunt consistente.

De altfel, precizează Cristian Bușoi, în perioada în care s-a aflat la conducerea CNAS, a întreprins demersuri susținute în sensul facilitării accesului pacienților români la tratament în clinici din străinătate, mai ales în spitale din Franța, Austria și Germania, acolo unde a fost nevoit să ofere personal garanția oficială a acoperirii de către statul român a datoriilor acumulate pentru servicii medicale transfrontaliere, a căror valoare se ridică, potrivit informațiilor oferite de Cristian Bușoi, la 585 de milioane de lei (aproximativ 140 milioane de euro).

Datoriile menționate se înregistrează în principal față de clinici din Viena (Austria) sau Berlin (Germania), spune Cristian Bușoi.

“În cele două vizite pe care le-am făcut, în calitate de președinte al CNAS, la Berlin și la Viena, am reușit să-i conving pe partenerii noștri de acolo că România își va achita datoriile pe care Statul român le are din anii trecuți. Sper ca plata acestor datorii să se întâmple în acest an, ca să nu mai existe cazuri de pacienți refuzați, pe motiv de neplată a datoriilor. Am prevăzut pentru prima dată, în acest an, în bugetul CNAS, o sumă de 140 de milioane de euro, pentru ca toate datoriile pe care le avem față de alte țări, pentru servicii medicale, să fie achitate”.

Imperios necesară s-a dovedit, în acest scop, introducerea în buget a sumei necesare achitării datoriilor, astfel încât să fie îngăduită aducerea plăților la zi.

Referindu-se la chestiunea controversată a monopolului exercitat de stat în ce privește sistemul asigurărilor de sănătate, Cristian Bușoi spune că sistemul de asigurări de sănătate din România este tributar modelului german și că în România funcționează principiul solidarității, potrivit căruia un anume tip de contribuție este proporțională cu venitul celor care au nevoie de servicii medicale și care sunt beneficiarii acestora.

După introducerea pachetului de bază de asigurări de sănătate și o dată cu stabilirea clară a serviciilor la care are dreptul un pacient în baza prevederilor pachetului de servicii de sănătate, s-ar putea gândi, însă, apreciază fostul președinte al CNAS Cristian Bușoi, un sistem de asigurări private voluntare, menite să acopere costurile unor servicii de sănătate oferite persoanelor care își doresc să beneficieze de condiții speciale de îngrijire.

“Mă voi alătura grupului de susținere constituit în Timișoara pentru câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021”

Dincolo de obiectivele ce țin de politicile de sănătate și de problemele identificate în sistemul sanitar românesc, două sunt proiectele majore de interes la nivel local pe care Cristian Bușoi declară că le asumă: obținerea de fonduri pentru materializarea proiectului de construire, la Timișoara, a Spitalului Regional și sprijinirea candidaturii Timișoarei în competiția pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021.

Referindu-se la acest din urmă subiect, Cristian Bușoi declară:

“Rolul meu, în calitate de europarlamentar, este acela de a promova candidatura Timișoarei. Din această calitate, pot discuta cu reprezentanții unor orașe din afara României, orașe care au deținut titlul de Capitală Culturală Europeană și pot înlesni anumite contacte între administrația locală de la noi și reprezentanții respectivelor autorități”.

În plus, mai declară Cristian Bușoi, este în pregătire deja, pe agenda sa de lucru, un viitor eveniment de anvergură, de promovare a candidaturii Timișoarei, eveniment despre care declară că va fi organizat fie la finalul acestui an, fie la începutul anului viitor. 

“Intenționez să mă alătur grupului de susținere constituit în Timișoara pentru câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană și să contribui, cu viziunea și cu experiența mea, la câștigarea acestei competiții de către Timișoara”, mărturisește Cristian Bușoi.