Mai bine de 60 de milioane de euro reprezintă fondurile absorbite până în acest moment de Timişoara din proiectele cu finanţare externă. Primarul Nicolae Robu spune că oraşul are în acest moment 24 de proiecte în derulare, admiţând că majoritatea au fost iniţiate în perioada administraţiei fostului primar Gheorghe Ciuhandu.

Majoritatea proiectelor, elaborate în perioada fostei administraţii

Primarul Nicolae Robu a pre­zentat marţi bilanţul proiectelor Primăriei Timişoara care beneficiază de finanţare externă. Aceat admite că majoritatea proiectelor incluse pe listă au fost elaborate în perioada admi­nistraţiei fostului  primar al oraşului, Gheorghe Ciuhandu, ele vizând atragerea de fonduri din exerciţiul financiar aferent intervalului 2007 – 2013. Edilul a ţinut însă să precizeze că discuţiile pe marginea acestor proiecte trebuie purtate “în spaţiul realităţilor verificabile” şi că, din această pers­pec­tivă privind lucrurile, responsa­bilitatea pentru ducerea la îndeplinire a acestor proiecte cu finanţare externă revine actualei echipe din Primărie. Întrucât, explică edilul, “banii europeni sunt pri­miţi abia după ce ai plătit şi te-ai achitat aşa cum se cuvine de toate obligaţiile asumate prin contract”, existând o su­mă de constrângeri de ordin tem­poral care obligă beneficiarul să îşi prefi­gureze foarte bine cash-flow-ul, pentru a vedea dacă îşi poate gestiona eficient proiectul.

“Obligaţiile neonorate atrag după ele consecinţe nefaste, care pot merge până la anularea finanţării neram­bursabile şi la obligaţia de a da banii înapoi”, mai spune edilul. Acesta admi­te, însă, că meritul pentru întocmirea documentaţiei tehnice aparţine echipei din Primărie care a elaborat proiectele în perioada fostei administraţii a oraşului: „Eu niciodată nu am preluat meritele altora şi nu voi prelua nici­odată de-acum înainte meritele altora. Întotdeauna, indiferent de poziţie, voi continua tot ce este început de pre­de­ce­sori, pentru că niciunul dintre noi nu suntem eterni într-o anumită poziţie şi cu niciunul dintre noi nu începe şi nu se termină lumea”.

Nicolae Robu declară că multe dintre proiectele incluse pe lista pre­zen­tată au fost iniţiate de administraţia anterioară pentru că atunci au fost termenele de depunere a proiectelor, însă “contractele de finanţare pentru ele le-am semnat eu pentru aproape toate. (…) La toate implementarea s-a făcut în timpul mandatului meu. Nu sunt continuate, ci începute şi rea­lizate. Dar proiectele teoretice au fost făcute în legislatura anterioară”.

Edilul s-a arătat deranjat de faptul că, de la preluarea mandatului, a avut parte mai mult de atitudini reactive şi mai puţin de atitudini proactive şi că există voci care şi-au propus în mod de­liberat să ducă în derizoriu ceea ce se întâmplă şi care generează ne­ade­vă­ruri, inclusiv legate de evoluţia şi sta­diul lucrărilor la subpasajul Miche­langelo. Referindu-se la acest proiect, edilul a ţinut să reamintească faptul că lucră­rile au fost întrerupte doar pe perioada iernii, când condiţiile meteo sunt nefa­vorabile pentru turnarea asfal­tului, dar a apreciat că “proiectul a de­curs exe­mplar” până în acest moment.

Jumătate din plăţile asumate, achitate deja de Primăria Timişoara

Municipalitatea are în derulare în acest moment 24 de proiecte finanţate din fonduri europene, la care se adau­gă alte peste 70 de proiecte finanţate exclusiv din bugetul propriu.

Pe lista de aşteptare a proiectelor cu finanţare externă se află şi un al 25-lea proiect, care vizează eficientizarea energetică a cinci ansambluri de blocuri, prin anvelopare, proiect despre care edilul spune că presupune atragerea zece milioane de euro din bani europeni. Vizate de reabilitare ar putea fi, potrivit informaţiilor oferite de Direcţia de Comunicare din Pri­mărie, 54 de blocuri. Cele mai avan­sate proceduri vizează imobile situate pe b-dul Liviu Rebreanu, Calea Şagului, Calea Martirilor şi Calea Aradului.

Pentru trei dintre proiectele in­cluse pe listă, ordinul de începere efectivă a lucrărilor a fost dat înainte de finalizarea mandatului fostului primar Gheorghe Ciuhandu. Aceste proiecte au vizat retehnologizarea Colterm, modernizarea străzii Cloşca şi extinderea la patru benzi pe sectorul b-dul Cetăţii – strada Ovidiu Balea, pre­cum şi realizarea unui Sistem Agro­regional Integrat pentru Piaţa de Gros.

Pentru proiectele aflate în deru­lare, a căror valoare totală se ridică la 673 de milioane de lei, Timişoarei i-au fost rambursate deja de către Uniunea Europeană 278 de milioane de lei, în vreme ce Municipalitatea, mai pre­cizează edilul, a efectuat plăţi în valoa­re de 332 de milioane de lei. Adică, aproa­pe jumătate din valoarea totală a contractelor atribuite.

Printre proiectele aflate în exe­cuţie, edilul a menţionat proiectul de amenajare a complexului rutier din zona Michelangelo, proiectul de reabili­tare a infrastructurii urbane a malu­rilor canalului Bega, reabilitarea spaţiilor publice din cartierul Cetate (centrul istoric al Municipiului Timi­şoara), reabilitarea străzii Iancu Văcărescu, pe tronsonul cuprins între b-dul Regele Carol şi Splaiul Tudor Vladimirescu, dar şi extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare în Timişoara. 

Există şi proiecte finanţate din fonduri externe care se află în acest moment în stadiul de derulare a pro­cedurilor de licitaţie. Printre acestea, proiectul care vizează realizarea unui sistem integrat de supraveghere pen­tru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în Timişoara, dezvoltarea unui sistem regional transfrontalier de centre medicale de excelenţă în diag­nos­ticul antenatal al malformaţiilor fetale în aria Timişoara – Vîrşeţ, exe­cuţia lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai şi de modernizare a tramelor stradale pe strada Ştefan cel Mare, pe tronsonul cuprins între strada Ştefan Octavian Iosif şi intersecţia cu strada 1 Decembrie, dar şi extinderea reţelei urbane de troleibuz înspre Dumbrăviţa şi extinderea reţelei urbane de tro­leibuz înspre Ghiroda.