Deşi ar fi fost de aşteptat ca lucrările la drumurile judeţene din Timiş să se realizeze cu bani europeni, conducerea Consiliului Judeţean continuă să reabiliteze porţiuni de infrastructură rutieră cu bani luaţi de la bancă, cu dobânda aferentă, la fel ca în mandatul trecut.

Credit pentru asfaltări

Problema creditului luat în 2014 de la CEC de fosta echipă din fruntea Consiliului Judeţean Timiş, cu intenţia de a folosi o bună parte din bani pentru cofinanţări de proiecte europene continuă să „bântuie” încă administraţia judeţeană.

Astfel, pentru următorul plen se doreşte o prelungire a perioadei de tragere a banilor aferenţi împrumutului, până la sfârşitul anului 2017, „ţinând cont de specificul lucrărilor de investiţii in infrastructură pentru a căror execuţie au fost încheiate contracte cu întârziere datorită unor contestaţii la procedura de achiziţii iar lucrările nu pot fi realizate până la sfârşitul anului 2016.”

Marea problemă legată de acest credit a fost că, deşi a fost luat cu prioritate pentru cofinanţări de proiecte europene, a fost folosit de fapt mai mult pentru lucrări la drumuri judeţene. Tendinţă continuată şi acum, când CJ Timiş recunoaşte că acţionează în baza unei decizii a fostei administraţii, care prevede aprobarea înlocuirii proiectelor cu finanţare europeană cu proiecte proprii finanţate din împrumut.

Nici în noua formulă administrativă, însă, banii luaţi cu dobândă nu sunt folosiţi pentru proiectele europene invocate, conform ultimei liste pregătite pentru următorul plen proiectele pentru care se vrea prelungirea perioadei de tragere a împrumutului fiind de genul „Ranforsare sistem rutier pe DJ 681 Drăgşineşti – Fârdea”, „Asfaltare DJ 693B Iohanisfeld (DN 59B) – Ivanda”, „Ranforsare sistem rutier pe DJ 681 Făget – Drăgsineşti”, „Reabilitare sistem rutier pe DJ 691A Maşloc – Remetea Mică – Charlottenburg” şi aşa mai departe, proiecte care ar fi trebuit să se realizeze cu bani de la Guvern pentru reabilitări de drumuri sau, în varianta şi mai fericită, cu fonduri europene contractate pe proiecte.

„Ar fi trebuit să vină bani din alte surse, nu prin credit, pentru aceste lucrări la drumuri. Banii au fost luaţi cu împrumut în 2014 de Consiliul Judeţean pentru aşa-zisele mari proiecte cu finanţare europeană, şi nu ştiu dacă până acum, din acei bani luaţi de la bancă, s-a plătit vreun leu pentru cofinanţări de proiecte europene. Acesta a fost şi un rezultat al «susţinerii » de care s-a bucurat fosta echipă PSD din fruntea Consiliului Judeţean din partea Guvernului PSD Victor Ponta. În alte judeţe, s-au putut solidariza toţi, indiferent de culoarea politică, pentru binele judeţului. În Timiş, nici vorbă”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

Un împrumut faimos

În urma unor demersuri îndelungate, începute în 2013, şi a unor scandaluri care au marcat o lungă serie de şedinţe de plen, conducerea CJ Timiş a obţinut în 2014 ce şi-a dorit: undă verde pentru contractarea acestui împrumut de 200 de milioane de lei pentru finanţarea a diverse obiective considerate prioritare.

După ce mai mulţi aleşi judeţeni care se opun creditării au spus de mai multe ori că administraţia judeţeană nu ştia ce va face cu aceşti bani, conducerea CJ Timiş a publicat la un moment dat o listă cu proiectele pentru care vor fi folosiţi banii obţinuţi prin credit. Însă alocarea a fost estimativă.

Printre aceste proiecte enumerate se număra restaurarea şi repunerea în funcţiune a Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timişoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativă, cu 30 de milioane de lei, sau finanţarea cu 30 de milioane de lei a proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”, centrat pe Deponeul de la Ghizela.

Apoi CJ Timiş a tot schimbat o parte din lista de proiecte de investiţii convenită iniţial, modificând obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC, motivând că, “în situaţia în care pe parcursul derulării finanţării rambursabile autorizate se produc modificări în derularea investiţiilor din cauza nerealizării parţiale sau totale a investiţiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiţii fără a fi necesară o nouă autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”