După o perioadă de acalmie în ceea ce priveşte contestarea în serie a contractelor publice de lucrări de infrastructură, la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a început să se înregistreze din nou un număr mare de proceduri. Mai multe firme contestă procedurile de atribuire a lucrărilor de reabilitare la diverse porţiuni de drum judeţean din Timiş.

Jumătate din contracte sunt contestate

În momentul de faţă, aproximarea duratei în care se va realiza reabilitarea unui drum judeţean este doar relativă, pentru că, de regulă, în Timiş, procedurile de atribuire sunt contestate în mod constant.

Aşa s-a ajuns ca jumătate din contractele de reabilitări de drumuri judeţene să fie contestate de către firmele participante la procedurile de atribuire, la instituţia de profil, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. „S-a făcut licitaţia pentru toate lucrările pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, ca să nu mai fie discuţii la adresa Consiliului Judeţean. Contestaţiile se discută la Bucureşti. Aşteptăm un răspuns, să vedem dacă contestaţia se respinge sau nu la cei care au contestat. În prezent este contestată licitaţia pentru cinci drumuri. Din cele zece drumuri, cinci drumuri sunt contractate şi se pot începe lucrările, iar pentru celelalte cinci aşteptam rezultatul la contestaţii de la CNSC pentru a putea continua procedurile”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin.

„Se poate vorbi, într-adevăr, de un număr destul de mare de contracte de reabilitări de drumuri judeţene contestate, poate şi pentru că procedurile de atribuire sunt uşor contestabile şi, de regulă, este bătaie pe acest gen de lucrări, la care pot participa un număr mare de firme”, susţine consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

În ceea ce priveşte trierea contractelor în funcţie de criterii politice, consilierul afirmă că se poate încă observa o tendinţă de favorizare a primăriilor cu primari membri PSD. „Pot spune că sunt alese cu predilecţie drumurile judeţene care traversează localităţi cu primari PSD. Şi, de regulă, dacă încerci să propui alt gen de proiect de reabilitare, care să nu favorizeze aceste primării, nu prea trece de fazele preliminare, şi nici nu mai ajunge în plenul Consiliului. Până la urmă, însă, este bine că se face ceva, pentru că o anumită culoare politică trece, dar drumurile rămân”, menţionează Tiberiu Lelescu.

Proceduri complicate

Şi Primăria Timişoara, dar şi CJ Timiş au vorbit în ultima perioadă de necesitatea unei noi reglementări a procedurii de contestare a lucrărilor publice, în aşa fel încât să nu se blocheze investiţii importante pentru zonă, din cauza contestaţiilor în serie.

Reprezentanţii CNSC spun în raportul anual pe anul trecut că dacă se compară evoluţia totală a numărului contestaţiilor formulate în anul 2014 cu cea înregistrată în anul 2013 s-a constatat o scădere cu 34,60%, diminuare care poate fi considerată semnificativă. Această scădere nu se resimte însă şi în Timiş, unde, dimpotrivă, instituţiile vorbesc despre o creştere a numărului acestor proceduri de contestare. Anul trecut, conform evidenţelor CNSC, Timişul s-a clasat în „Top 5” al judeţelor cu cele mai multe contestaţii înregistrate la CNSC, respectiv 112.

Totuşi, în Timiş, susţin oficialii CNSC, nu s-a înregistrat un volum al contestaţiilor comparabil cu cel de acum cinci – şase ani, datorită „introducerii obligării operatorilor economici de a constitui garanţia de bună conduită pentru întreaga perioada cuprinsă între data depunerii contestaţiei şi data rămânerii definitive a deciziei Consiliului de soluţionare a acesteia, garanţie al cărui cuantum a fost stabilită în funcţie de tipul şi valoarea contractului de urmează a fi atribuit, aceasta putând atinge valoarea de maximă de 100.000 de euro”.

Cu toate acestea, reprezentanţii instituţiilor locale afectate de sarabanda contestaţiilor spun că şi aceste măsuri restrictive nu au fost suficiente pentru a opri contestarea nejustificată a unor proiecte de interes public.