Stricăciunile produse la podurile şi drumurile judeţene de firmele antreprenoare care se ocupă de segmentele de autostradă aflate în lucru încarcă nejustificat factura lucrărilor de reabilitare care trebuie suportate de Consiliul Judeţean din buget, din bani publici. Conform unor consilieri judeţeni, protocoalele semnate de Consiliul Judeţean Timiş cu firmele care lucrează la autostradă nu au nicio valoare, şi stricăciunile ar putea fi suportate tot din bugetul judeţean dacă se ajunge în instanţă.

Plus la autostradă, minus la drumuri judeţene

Mai mulţi consilieri judeţeni au atras atenţia conducerii administraţiei judeţene că lucrările care se fac la segmentele de autostradă în construcţie în judeţ şi traficul greu aferent distrug poduri şi drumuri judeţene care vor trebui reparate din bani publici în cazul în care antreprenorii nu-şi respectă promisiunea de a remedia stricăciunile produse.

„Drumurile judeţene sunt afectate de lucrările la autostradă. Drumul judeţean Gladna Montană – Făget este spart. Am vorbit cu domnul primar Marcel Avram, din Făget, despre podul care suportă doar 29 de tone. Este vorba de podul către Arad care, din păcate, începe să se deterioreze datorită camioanelor de tonaj mare care circulă pe acest pod”, se arată într-o interpelare pe această temă făcută la Consiliul Judeţean Timiş.

Marea problemă, semnalată şi de unii consilieri judeţeni, este că administraţia judeţeană nu ar avea acoperire juridică prin protocoalele semnate, în cazul în care s-ar ajunge în instanţă. „Acele protocoale, pe care noi le semnăm cu firmele care lucrează în zona respectivă, nu se fac acoperitoare şi din acest motiv fac un apel să avem mare grijă, astfel încât, nici noi şi nici comunităţile locale să nu rămânem cu ochii în soare. Protocoalele respective nu au valoare juridică reală şi sunt de fapt o înţelegere între părţi”, se arată în aceeaşi interpelare.
Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, recunoaşte că există o problemă, dar spune că nu se poate face mai mult decât parafarea unor protocoale cu firmele care lucrează la autostradă. „Mai mult decât avem făcut în prezent, respectiv un proces-verbal semnat de Consiliul Judeţean şi reprezentanţii firmelor respective, noi nu avem altă posibilitate legală pentru a putea spune că facem altceva. Este vorba de aproximativ 30 de kilometri în jurul încărcărilor şi descărcărilor de pe autostradă, pentru care am semnat cu firma respectivă care lucrează în zona Făget – Margina – Bucovăţ şi, din câte ştiu, cam în două luni ar trebui să ajungă la Margina şi să iasă din zona judeţului nostru”, a precizat Titu Bojin.

Preşedintele CJ Timiş mai spune că este bine că s-a reuşit semnarea unor protocoale, pentru că, „până acum nu am avut nici măcar atât. Ştiţi ce am păţit la Balinţ – Păru cu firma de acolo. Acum ne-am luat măsuri de precauţie care sper că ne vor ajuta în cazul în care vom ajunge cu ei în instanţă. Sper să nu fie nevoie şi sperăm ca ei să-şi respecte promisiunea. Mai mult decât să avem un protocol între noi şi societate, semnat, ştampilat, nu cred că putem face. Protocolul a fost discutat în prealabil şi sper că ei îşi vor respecta promisiunile.”

După cum precizează reprezentanţii CJ Timiş, obligaţiile cu privire la reparaţii nu sunt stipulate foarte clar în termeni de valoare şi volum de lucrări. „Ei au obligaţia să aducă drumul la starea iniţială. Dacă noi ne înţelegem cu ei să nu facă 30 de kilometri şi mai bine să facă 15 kilometri,  dar să-i facă în totalitate, vom vedea la momentul respectiv în funcţie de starea drumului. Nu am stabilit sume valorice, ci kilometri de drum care să fie aduşi la starea iniţială. Starea iniţială poate însemna asfaltare în totalitate, poate însemna reabilitarea unor gropi”, a adăugat Titu Bojin.

Consilierul judeţean PNL Marius Martinescu afirmă că aceasta este o problemă mai veche, şi nu e clar ce se va întâmpla, în varianta în care se va ajunge în instanţă cu acele protocoale. „Şi acest lucru se adaugă la faptul că, pe partea de reabilitări de drumuri, lucrurile se mişcă foarte greu la Consiliul Judeţean. Deşi s-a promis că se vor finaliza lucrări care trebuiau făcute de mult, ele sunt încă în stare incipientă. Convingerea mea e că mulţi din banii alocaţi Consiliului Judeţean pentru reabilitări de drumuri nu vor fi cheltuiţi, şi se vor întoarce la Guvern”, mai spune Marius Martinescu.

Probleme vechi

Nu este prima oară când, la nivelul judeţului, porţiuni mari de drum judeţean, unele proaspăt reabilitate, sunt afectate de traficul greu şi lucrările aferente porţiunilor de autostradă din vestul ţării. Unul dintre paradoxurile legate de lucrările de infrastructură este că, în unele cazuri, ceea ce se construieşte sau se modernizează într-o parte a reţelei duce la distrugeri pe tronsoanele vecine. De exemplu, pe autostrada Lugoj – Deva, lucrările au afectat porţiuni destul de mari din drumurile judeţene învecinate.

Anul trecut, conducerea CJ.Timiş a propus un amendament, formulat de Comisia Economică, în care se prevede că utilizatorii drumurilor judeţene sunt obligate să execute toate reparaţiile necesare, ca urmare a deteriorării porţiunilor de drum judeţean. Conform declaraţiilor unor consilieri judeţeni, o prevedere care instituie obligativitatea reparării porţiunilor de drum judeţean nu va avea niciun efect pozitiv, pentru că antreprenorii care se ocupă de autostradă nu se raportează decât la prevederile din contractul încheiat cu Ministerul Transporturilor. Prevederi care, de obicei, nu instituie obligaţii legate de repararea infrastructurii rutiere judeţene degradate. Astfel, se consideră că aceste prevederi contractuale prevalează asupra oricăror regulamente aprobate la nivel judeţean,