Raportarea incorectă şi interpretarea subiectivă a unor prevederi legale, atitudinea discreţionară în raport cu consilierii judeţeni, tentativele repetate de a încălca legea, dar şi decizii de revotare a unor proiecte votate deja de consilierii judeţeni, toate într-o încercare de a influenţa soarta unor hotărâri – sunt acuze pe care consilierii judeţeni ai P.D.L. i le aduc preşedintelui social-democrat al C.J. Timiş. Despre care spun că nu ar avea autoritatea morală şi probitatea profesională de a conduce toate şedinţele de plen. Mai mult, solicită ca în perioada de final de an în care plenul nu se va reuni, să nu îi fie acordat dreptul de semnătură pentru hotărârile care implică decizii patrimoniale.   

Propunere de modificare a regulamentului de funcţionare al C.J. Timiş

Doi consilieri judeţeni P.D.L. intenţionează să acţioneze pentru a îngrădi pe toate căile legale posibile modalităţile discreţionare de lucru ale preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin. Marius Martines­cu şi Tiberiu Lelescu au anunţat că intenţionează să supună dezbaterii, în prima şedinţă de plen din anul 2014, o modificare a regulamentului de organi­zare şi funcţionare al C.J. Timiş, care să le permită consilierilor judeţeni să con­ducă şedinţele  prin rotaţie, şi nu aşa cum se procedează în prezent, când şedinţele sunt conduse exclusiv de pre­şedintele C.J. Timiş. Articolul 46 din re­gulamentul actual de funcţionare şi or­ganizare al C.J. Timiş prevede că şedinţele sunt conduse de preşedintele consiliului, iar în situaţia în care aces­ta este absent, de către unul dintre vicepreşedinţi sau, în cazul excepţional al absenţei acestora, de către unul dintre consilierii judeţeni, desemnat cu votul majorităţii consilierilor prezenţi.

Consilierii judeţeni democrat-liberali mai spun că, pentru schimba­rea prevederilor prezentului regulament, va fi nevoie de votul majorităţii simple a consilierilor judeţeni, dar că aceasta este o decizie care „denotă bun-simţ şi respect faţă de consilierii judeţeni”. Ca­re, apreciază Marius Martinescu, „chiar dacă nu sunt cu toţii specialişti în administraţie, au dobândit, totuşi, expe­rienţa unui an de mandat şi pot con­du­ce, prin rotaţie, şedinţele C.J. Timiş”.

Chestionat dacă mizează pe spriji­nul unui număr suficient de consilieri judeţeni pentru a putea trece această pro­punere de modificare a regulamen­tului, Marius Martinescu spune că apreciază că există şanse pentru aceas­tă hotărâre şi că „niciunul dintre co­legi, chiar dacă vorbim de reprezen­tanţii U.S.L., cred că nu simte nevoia unui dictator la conducerea C.J.T.”.

Tiberiu Lelescu şi Marius Marti­nescu au reclamat lipsa de autoritate morală a liderului C.J. Timiş, Titu Bo­jin, pe care îl acuză nu doar de atitudi­ne discreţionară în relaţia cu consilie­rii judeţeni, ci şi de tentative de încăl­ca­re a principiilor legalităţii în exer­sarea atribuţiilor de serviciu, prin deci­zia de a supune la vot acelaşi proiect de mai multe ori, aşa cum s-a întâmplat în cazul unui proiect dezbătut în cadrul şedinţei de plen a C.J. Timiş din luna noiembrie.

Motiv pentru care Marius Marti­nescu solicită ca în perioada în care C.J. Timiş nu se va întruni în plen, lui Titu Bojin să nu îi fie acordată, printre prerogativele decizionale, şi libertatea operaţională de a dispune dicreţionar în ce priveşte chestiunile patrimoniale, indiferent dacă acestea prevăd preda­rea sau primirea unor imobile de către administraţia judeţeană.

Un imobil ce trebuie cumpărat cu orice preţ?

Marius Martinescu şi-a argu­men­tat propunerea făcând referire directă la cazul unui proiect de hotărâre dez­bătut în şedinţa din luna noiembrie. Proiectul viza aprobarea Studiului de oportunitate pentru achiziţionarea unui imobil de către C.J.Timiş şi efectuarea raportului de evaluare a acestui imobil. Proiectul fusese avizat favorabil în co­misiile de specialitate şi a fost supus aprobării plenului, în condiţiile în care au fost depuse două amendamente. Unul dintre amendamente aparţinea Comisiei pentru administraţie publică locală, potrivit căreia „suma de cumpă­rare a imobilului să nu depăşească su­ma de ipotecă de 4.129.488 de lei, a Ad­mi­nistraţiei Finanţelor Publice a Muni­cipiului Timişoara”. Celălalt amenda­ment, venit din partea Comisiei econo­mice, aviza proiectul, dar cu menţiu­nea: „Să se efectueze trei rapoarte de evaluare de către trei societăţi distincte.”

Amendamentele celor două comi­sii au fost expuse în faţa plenului C.J. Timiş de către reprezentanţii comisii­lor, Ilie Bertea, preşedintele Comisiei pentru Administraţie Publică şi Gheor­ghe Bologa, preşedintele Comisiei Economice. Acesta din urmă s-a delimi­tat încă de la început de conţinutul amenda­men­tului depus de comisia a cărei acti­vitate o coordonează, preci­zând că amen­damentul a fost înaintat de doi dintre consilierii judeţeni care sunt membri ai Comisiei Economi­ce. Gheor­ghe Bologa a precizat că perso­nal nu consideră oportună realizarea a trei expertize ale aceluiaşi imobil, pe motiv că acestea vor genera cheltuieli supli­mentare, care nu vor putea fi asu­mate legal, decât în cazul întocmirii pri­mului raport de evaluare a imobilului.

Imobilul pentru care s-a propus aprobarea studiului de oportunitate a cumpărării şi efectuarea unui raport de evaluare a preţului este situat în apro­pie­rea Palatului Administrativ şi aparţi­ne unei firme aflate în acest moment în procedură de insolvenţă, Sintex. Asupra imobilului, care are  o suprafaţă de 3.200 de metri pătraţi, este instituită o ipotecă de către Administraţia Fi­nan­ţelor Publice Timişoara, în valoare de 4.129.488 de lei. Evaluarea imobi­lului, făcută la solicitarea judecătorului sindic, stabileşte o valoare aproxi­mativă a acestuia situată în jurul a 2,5 milioane de euro.

Preşedintele Titu Bojin a votat în favoarea întocmirii unui studiu de opor­tunitate a cumpărării, pledând pentru necesitatea adoptării unei decizii în acest sens şi a invocat în favoarea de­ciziei faptul că o parte din instituţiile din subordinea C.J. Timiş sunt plătitoa­re de chirii a căror valoare este ridica­tă. Mai mult, a precizat că va fi nevoie de relocarea acestor instituţii în spaţii aparţinând C.J. Timiş.

Contradicţii în plen

Proiectul a fost supus la vot în plen, în chiar forma în care a fost înaintat iniţial. Şi asta după respingerea cu 17 voturi împotrivă a amendamentului Comisiei de Administraţie Publică şi după retragerea amendamentului depus de Comisia Economică. Soarta proiectului nu a fost însă lesne de de­cis, căci rezultatul votului asupra pro­iectului a dat prilejul unor numeroase interpretări şi controverse.

Proiectul a fost declarat în primă instanţă respins, deşi a beneficiat de 21 de voturi favorabile, nouă împotrivă şi trei abţineri. Cum deciziile care implică bunuri patrimoniale se pot lua doar cu votul a două tremi dintre consilierii judeţeni, Titu Bojin a declarat proiec­tul respins. Ulterior, tot el  a propus reluarea votului, în urma punctelor de vedere formulate de consilierul jude­ţean liberal Gheorghe Bologa şi de vicepreşedintele C.J. Timiş, Marian Vasile. Aceştia au apreciat că, fiind vorba despre o decizie care vizează doar întocmirea unui studiu de opor­tunitate, care nu angajează decizia de cumpărare, proiectul poate fi conside­rat admis, fiind necesar doar votul a 50% +1 dintre consilierii judeţeni. A fost nevoie de intervenţia secretarului judeţului, Ioan Dănuţ Ardelean, pentru a stopa intenţia preşedintelui C.J. Timiş de a supune încă o dată la vot proiectul respectiv. Ioan Dănuţ Ardelean a opinat, potrivit stenogramei şedinţei de plen din luna noiembrie, că “fiind vorba despre realizarea unui stu­diu de oportunitate pentru achiziţiona­rea unui imobil ne referim la patri­moniu. Cu alte cuvinte, este vorba des­pre achiziţionarea şi aducerea unui bun în patrimoniul judeţului. Acesta este punctul meu de vedere şi consider că este nevoie de două treimi.”

Şi asta în condiţiile în care consi­lierul judeţean P.S.D. Adrian Pau a apreciat că, dimpotrivă, proiectul este aprobat, iar sarcina de a constata lega­litatea votului îi revine în exclusivitate secretarului judeţului. În vreme ce “colegii de la P.D.L. vor putea contesta hotărârea la Instituţia Prefectului şi ne pot acţiona pentru abuz în serviciu. Din punctul meu de vedere problema este simplă şi nu mai are rost să discutăm”.