Sursă foto: Facebook Marilen Pirtea

„Nu s-a construit nimic; nu s-a programat nimic serios și nu s-a semnat un singur angajament. Se spune că au lipsit banii, dar se greșește. A lipsit încrederea”, declară, referindu-se la eşecul proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii, deputatul liberal Marilen Pirtea. Acesta spune că există şanse pentru reușita proiectului şi aduce în discuţie cinci condiții.

„Dacă n-ar fi izbucnit pandemia, peste o lună Timișoara ar fi trebuit să îmbrace haina de capitală europeană a culturii. De peste patru ani, administrația locală și centrală erau la curent cu faptul că orașul nostru trebuie să aibă un program cultural în acord cu viziunea câștigătoare. Tot de atunci ar fi trebuit să se doteze cu o rețea de spații culturale capabile să primească evenimentele programate. Azi constatăm că suntem cu mâinile goale: nu s-a construit nimic; nu s-a programat nimic serios și nu s-a semnat un singur angajament. Se spune că au lipsit banii, dar se greșește. A lipsit încrederea. Nimeni n-a crezut cu adevărat în cei care-și asumaseră proiectul”, declară deputatul PNL Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Paradoxal, mai spune el, pandemia dă o nouă șansă Timişoarei, din acest punct de vedere: „Avem acum în fața noastră doi ani, până în 2023, să pregătim ce nu s-a făcut într-un interval de două ori mai lung. Pornim cu adevărat de la zero.” Eșecul, adaugă Marilen Pirtea, a fost recunoscut inclusiv de fosta administrația locală, dar el aparține și administrației centrale şi, „nu încape îndoială, este un eșec evident al asociației care și-a asumat organizarea programului.”

Deputatul liberal mai spune că va trebui ca actuala administrație locală să tranșeze urgent în privința asociației mandatate să gestioneze Timișoara 2023.

• Citiţi şi: Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara: „E urgentă nevoie să ieșim din această lungă glaciațiune culturală”

În opinia sa, prima condiție a reușitei este ca Primăria, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii să lucreze mână în mână: „Orice defecțiune în asamblajul Primărie – CJ Timiş – Ministerul Culturii poate compromite acest proiect. Aceasta înseamnă că trebuie să depolitizăm complet proiectul Timișoara 2023. Este cât se poate de clar că bugetul Timișoarei și al Timișului nu pot schimba fața orașului. Nu pot, prin ele însele, să ridice în doar doi ani o sală de concerte demnă de o capitală europeană a culturii, spații de expoziție, să restaureze cele două minunate sinagogi, să dea circuitului cultural un turn de apă, să restaureze un superb castel lăsat de 15 ani în ruină, să termine aripa uitată în șantier a Palatului Baroc, să înființeze câteva mici muzee care să diversifice o ofertă culturală – să o recunoaștem deschis – săracă. Toate acestea sunt dificile, dar nu imposibile. Însă un Guvern deschis spre cultură poate asigura resursele necesare pentru ca România să primească așa cum se cuvine un public european avid de cultură.”

De această situaţi vor putea şi vor trebui să beneficieze și celelalte orașe și comune ale Timişului, „îndeosebi acolo unde județul e capabil să  arate lucruri memorabile amatorului european de cultură”.

A doua condiție, spune Marilen Pirtea, este să-i fie redat mediului cultural local și național accesul la conturarea programului: „Proiectul Timișoara 2023 este al culturii și al oamenilor de cultură, nu al administratorilor politici. Aceștia trebuie doar să ofere cadrul de manifestare, care acum lipsește sau se află în mare suferință. Oamenii politici nu sunt chemați să organizeze evenimente, sunt însă chemați să le faciliteze.”

A treia condiție pe care deputatul PNL a întrevede este ca nimeni care are ceva de spus în cultură să nu fie exclus din program: „Programul ar trebui să permită evenimente de toate dimensiunile, de la cele grandioase la cele mici, de la cele pentru public popular până la cele de nișă. De la cultura înaltă, la cultura de masă. Nu doar artiștii să-și găsească un loc, ci și publicul. Acest rol îi revine asociației, pe care o dorim regândită, reconstruită, refondată cu oameni care cunosc managementul cultural, la curent cu ce poate oferi cultura locală, națională și internațională mai bun și mai potrivit cu tema.”

A patra condiție propusă este ca, din programul cultural ce se pregătește, Timișoara să iasă cu două sau trei festivaluri care să-i dea un profil cultural peren, mult dincolo de orizontul lui 2023, iar logistica orașului trebuie să-i permită să susțină acest profil mulți ani de acum încolo.

A cincea condiţie este ca proiectul să facă din Timişoara o capitală regională a culturii. „Aici, rolul responsabililor politici și al managerilor culturali din asociație se conjugă. Acest obiectiv, cu rol de diplomație culturală pe termen lung, trebuie să fie asumat deplin. E o dimensiune ce a existat în intențiile inițiale, dar nu a fost pusă în practică”; mai spune Marilen Pirtea.

Acesta se declară convins că alegerile din 6 decembrie vor propulsa în Timiș o generație nouă de oameni politici, în acord cu cei aleși în septembrie: „Am convingerea că vom ști să facem toți o singură echipă în slujba interesului comun.”