Ultimii patru ani au cunoscut schimbări importante în bine în domeniul infrastructurii de transport, fie că vorbim de cea rutieră, pietonală sau de extinderea rutelor de transport electric către zona periurbană.

Realizările unui mandat al administrației liberale, conduse de primarul Nicolae Robu, în Timișoara se cifrează în sute de kilometri de covor de asfalt, trotuare, străzi de pământ modernizate. Lucrările de mare anvergură, pasajul Michelangelo, Ștefan cel Mare, Demetriade, Cloșca-Ovidiu Balea și multe altele reprezintă doar începutul unor schimbări majore în această zonă în Timișoara. Am proiectat Timișoara anului 2030, împreună cu specialiști internaționali, intervențiile etapizate și modelate, în baza datelor de trafic, prin intermediul celui mai performant software din lume.  

Obiectivele pe care liberalii le au pentru următorul mandat în Timișoara, pentru infrastructura rutieră, nu sunt vorbe așternute pe hârtie, au în spate proiecte concrete, realizate, validări ale specialiștilor și o abordare coerentă și completă a infrastructurii întregului oraș. Programul liberal de infrastructură pentru Timișoara are un orizont de implementare de 15 ani și o valoare de peste 600 de milioane de euro, cu măsuri imediate și planuri pe termen lung. Sursele de finanțare sunt stabilite, o îmbinare de fonduri europene, guvernamentale și locale. Gândim strategic, fără inhibiții, dar realist și cu termene precise.

Una dintre prioritățile majore pentru liberali, închiderea inelelor de circulație 2 și 4, a făcut obiectul lucrărilor de infrastructură finalizate sau începute în cursul acestui mandat (Pasajul Michelangelo împreună cu b-dele Vasile Pârvan și Corneliu Coposu – inel 2, lărgirea pasajului Jiul și a străzii cu același nume – inel 2, noul drum între Calea Lipovei și zona UMT în prelungirea străzii Constructorilor – inel 4).

Care e rostul acestor investiții? Rețeaua stradală a Timișoarei este bazată pe un model radial, consolidată printr-o serie de cinci inele concentrice, nici unul dintre ele construite complet. Proiectele de închidere și fluidizare a inelelor asigură o centură orbitală completă a centrului orașului. Proiectul permite deplasărilor desfășurate în jurul centrului orașului, dar care nu au ca destinație centrul să evite ruta congestionată din zona ultracentrală, care reprezintă în prezent cea mai atractivă opțiune pentru aceste deplasări.

Vom continua proiectele pentru închiderea inelelor de circulație într-o succesiune simulată virtual, prioritizată și logică din punctul de vedere al traficului. Unul din proiectele majore de infrastructură rutieră și transport public al mandatului 2016-2020 este reprezentat de pasajul subteran care va asigura legătura dintre Calea Bogdăneștilor și strada Gării. Pasajul subteran, pe sub calea ferată, asigură legătura rutieră, dar și de transport electric – linii de tramvai pe direcția Nord-Sud în Vestul orașului. Proiectul, în valoare de 25 de milioane de euro, este realizat, iar deschiderea axelor de finanțare europeană aferente municipiilor reședință de județ, va asigura și sursele financiare pentru implementarea acestei importante lucrări. Coroborat cu proiectul de dublare a liniei de tramvai și extindere la 4 benzi pe Calea Bogdăneștilor și reabilitare a tramei stradale și a liniei de tramvai pe bv. Cetății, vom asigura o legătură directă între zona Torontalului-Cetății-Bucovina și Gara de Nord cu tramvaiul, dar și rutier.

Care va fi efectul acestei lucrări? O scădere importantă a presiunii pe traficul din Pasajele Jiul și Popa Șapcă, o scădere a aglomerației în zona centrală și un efect benefic  asupra circulației de tranzit din zona centrală. Închiderea vestică a inelului 4 e astfel o prioritate, iar investiția va fi continuată cu un nou pod peste Bega în zona Solventul și crearea astfel a conexiunii cu bulevardul Dâmbovița.