Strădaniile conducerii Consiliului Judeţean, care se chinuie de câteva luni bune să convingă consilierii judeţeni de oportunitatea contractării unui credit cu o valoare destul de mare, pentru finanţarea obiectivelor de investiţii din judeţ au dat roade în cele din urmă, împrumutul fiind aprobat la ultima şedinţă de plen. Consilierii judeţeni care s-au opus acestei metode de „finanţare” spun că nici acum nu este foarte clară lista de investiţii, şi nici oportunitatea obiectivelor care se doresc a fi finanţate din acest împrumut.

Împrumut aprobat, dar la valoare mai mică

După demersuri îndelungate, începute anul trecut şi scandaluri care au marcat ultimele şedinţe de plen, conducerea Consiliului Judeţean a obţinut ce şi-a dorit: „undă verde” pentru contractarea unui împrumut pentru finanţarea a diverse obiective considerate prioritare.

Totuşi, lucrurile nu s-au finalizat în totalitate aşa cum şi-a dorit Consiliul Judeţean, ci valoarea aprobată în cele din urmă a fost de 165 de milioane de lei, nu de 200 de milioane, cum se intenţiona iniţial. Diferenţa se explică prin faptul că  unele proiecte care trebuiau finanţate prin acest credit, cum e proiectul centrului multifuncţional  care ar fi trebuit făcut în zona Pieţei 700, într-un spaţiu al M.Ap.N., şi mai multe reabilitări de drumuri au fost scoase de pe lista obiectivelor care urmează a fi finanţate.

„În principiu, creditul este aprobat, am primit aprobarea.  Urmează ca în data de 6 martie să avem şedinţă de rectificare a bugetului prin care să aprobăm diferenţa de 35 de milioane la lucrări, care să fie transmisă spre comisia interministerială”, a declarat preşedintele C.J. Timiş Titu Bojin.

Consilierii judeţeni P.D.L.,  care au contestat de la început oportunitatea acestui tip de finanţare, spun că nici acum nu s-au clarificat lucrurile în ceea ce priveşte necesitatea finanţării prin creditate a unora dintre investiţiile de pe lista de obiective anunţată de către Consiliul Judeţean.

„Nu s-a aprobat împrumutul la valoarea iniţială, şi s-au scos din lista de obiective mai multe investiţii care, culmea, erau şi printre cele mai importante. Este vorba, printre altele, de trei investiţii în reabilitări de drumuri, care erau şi cele mai necesare, după părerea mea, de pe toată lista de investiţii. Consider că s-a tăiat exact ce nu trebuie. Şi au rămas altele a căror oportunitate este cel puţin discutabilă”, ne-a declarat consilierul judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

După ce aleşii judeţeni care se opun creditării au spus de mai multe ori că administraţia judeţeană nu prea ştie ce va face cu aceşti bani, conducerea administraţiei judeţene a publicat la începutul anului o listă cu proiectele pentru care vor fi folosiţi banii obţinuţi prin credit. Însă alocarea este „estimativă”. Ceea ce înseamnă că nici lista de proiecte, nici finanţările aferente nu rămân bătute în cuie. Printre aceste proiecte enumerate cu finanţări estimative se numără restaurarea şi refuncţionalitatea Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timişoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativă, cu 30 de milioane de lei, sau finanţarea cu 30 de milioane de lei a proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”, centrat pe Deponeul de la Ghizela.

Consilierii P.D.L., care se opun contractării împrumutului susţin că valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeţului, după contractarea acestui credit, blochează obţinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune să se apeleze  la această formă de finanţare a investiţiilor judeţene. Aceştia mai spun că, din calculele făcute, după contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de 25-26% şi se întreabă ce va face C.J. Timiş dacă, până când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentă de finanţare.

Intermodalul de la Remetea Mare nu se finanţează prin credit

Deocamdată Centrul Intermodal de Marfă pe care Consiliul Judeţean doreşte să-l realizeze la Remetea Mare nu a fost cuprins pe lista investiţiilor ce urmează a fi finanţate prin credit. Spre deosebire de varianta realizării în Remetea Mare a acestei investiţii, vechea variantă, a Centrului Intermodal care să fie înfiinţat la Recaş, avea aprobarea Ministerului Transporturilor. Paradoxal, locaţia de la Remetea a fost aleasă în urma unui lobby constant făcut de C.J. Timiş, lobby care scapă logicii normale. Şi asta pentru că, măcar din perspectiva terenului care la Recaş e pus la dispoziţie gratuit de către Stat, varianta cu Remetea Mare e mult mai scumpă pentru buget.

„Probabil că se vor găsi fonduri, cel puţin pentru achiziţia de terenuri la Remetea Mare, pentru că există interese în acest sens. Din câte văd, în ultima perioadă tot ce e legat de Remetea Mare se aprobă la Consiliul Judeţean. Am impresia că Remetea Mare a devenit buricul pământului în Timiş, şi că de acolo se dă ora exactă”, spune Tiberiu Lelescu.