Creditul pe care Consiliul Judeţean vrea să-l acceseze – contestat de o parte din consilieri

„Gradul de îndatorare al Consiliului Judeţean creşte mult prea mult”, susţin aceştia

La ultima şedinţă de plen, Consiliul Judeţean a înaintat un proiect de hotărâre care prevedea accesarea unui credit din surse interne sau externe, pe o perioadă de 20 de ani. Decizia a fost contestată de o parte din consilierii locali, care spun că nu s-a precizat motivul clar pentru care se doreşte accesarea acestui credit şi că gradul de îndatorare al Consiliului Judeţean creşte mult prea mult.

Credit rambursabil până în 2033

Plen Consiliul JudeteanConform proiectului înaintat de Consiliul Judeţean la ultima şedinţă de plen, oficialii C.J.T. iau în considerare accesarea unui credit destul de mare, precizând că, potrivit legii, Consiliile judeţene hotărăsc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de împrumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local.

Oficialii C.J.T. au precizat în acest sens că judeţul Timiş are în derulare un împrumut , care se rambursează în 68 de rate trimestriale (17 ani) începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028, dar spun că, datorită constrângerilor bugetare pe anul 2013, cauzate în principal de creşterea continuă a cheltuielilor de capital, a investiţiilor în derulare sau noi care se implementează pe anii viitori, cele aferente cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri europene şi proiecte de infrastructură, Consiliul Judeţean Timiş poate asigura sumele necesare finanţării obiectivelor de investiţii doar prin contractarea unui nou credit bancar. Şi cum în momentul de faţă gradul de îndatorare al Consiliului Judeţean Timiş este de 9,11%, conducerea C.J.T. consideră că mai există suficiente posibilităţi de îndatorare până la limita legală de  30% din media aritmetică a veniturilor proprii. În concluzie, a propus aprobarea efectuării demersurilor preliminare pentru contractarea de finanţări rambursabile interne sau externe pe termen mediu sau lung, de până la 200.000.000 lei, garantate cu veniturile proprii.

Propunerea nu a fost agreată de grupul de consilieri judeţeni P.D.-L., care de altfel, nici nu au votat respectivul proiect de hotărâre, care a fost aprobat totuşi, cu votul majoritar al reprezentanţilor U.S.L. Conform consilierilor care se opun contractării acestui împrumut, valoarea acestui credit este foarte mare şi gradul de îndatorare al judeţului Timiş după contractarea acestui credit blochează obţinerea altui credit în cazul în care pe viitor se impune să se apeleze la această formă de finanţare a investiţiilor judeţene. Aceştia susţin că, din calculele făcute, după contractarea creditului gradul de îndatorare va fi de 26%,  şi au solicitat să se precizeze „cu ce sume vine Guvernul Ponta, în completarea acestui credit pentru definitivarea eventualelor investiţii ce urmează a fi propuse pe lista de investiţii.”

Preşedintele C.J. Timiş, Titu Bojin nu a nominalizat punctual investiţiile care se intenţionează a fi realizate cu banii împrumutaţi, precizând că „împreună vom întocmi o listă cu aceste investiţii în momentul în care vom stabili unitatea şi condiţiile impuse pentru creditare. Vreau ca acest credit, dacă-l vom contracta, să fie folosit cu prioritate în infrastructură întrucât aceasta este destul de deficitară în judeţul Timiş. După cum aţi văzut, am aprobat şi vom aproba efectuarea unor lucrări la drumuri, însă valoarea fondurilor alocate este destul de mică şi nu acoperă în totalitate lucrările pentru ca infrastructura judeţului să fie aşa cum ne dorim noi. Când spun infrastructură nu mă refer doar la drumuri deşi acestea sunt ponderea cea mai mare, ci mă refer şi la reţelele de canalizare şi apă, dar şi la prelungirea liniilor electrice, acolo unde este cazul.”

„Nici acum nu se ştie cu exactitate pe ce vor fi folosiţi acei bani”

tiberiu lelescuConsilierul judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu, care a votat pentru respingerea proiectului de hotărâre ce viza demararea demersurilor pentru contractarea împrumuturilor susţine că marele semn de întrebare legat de această iniţiativă este faptul că nu s-a precizat cu claritate pentru ce vor fi folosiţi aceşti bani. „Nu se pune problema că nu încurajăm investiţiile şi dezvoltarea. Dar nu cred că e normal să se ia bani împrumut, cu dobândă, şi să nu se ştie clar pentru ce. Sunt bani mulţi, şi dobânzile şi ratele care vor trebui rambursate vor fi pe măsură. În plus, s-a tot spus că Timişul este unul dintre judeţele prioritare pentru actuala guvernare, care va primi fonduri mari pentru investiţii. Dacă e aşa, de ce se iau credite de către Consiliul Judeţean, în loc să se aştepte banii promişi de Guvern ? Accesarea acestui credit este un indiciu că actuala conducere a C.J.T. nu se aşteaptă în anii următori să primească mare lucru de la Guvern pentru investiţii. Timişul rămâne, din câte se vede, fruntaş la bani vărsaţi la buget, şi e neglijat când e vorba de atribuirea de fonduri pentru investiţii.”

În opinia sa, creşterea gradului de îndatorare, prin contractarea acestui împrumut, până la un procent de 26% limitează foarte mult posibilităţile de a obţine finanţări prin aceeaşi metode de către următoarea echipă care va fi la conducerea Consiliului Judeţean, deşi ar putea apărea situaţii în care chiar va fi nevoie stringentă de accesare a unor credite.

Print Friendly, PDF & Email