Celebrul proiect de „Management integrat al deşeurilor în judeţul Timiş”, în valoare de 60 de milioane de euro, deşi e implementat de ani buni, continuă să işte controverse. De această dată, în centrul discuţiilor este noul contract de operare a staţiei de transfer Timişoara şi centrelor de operare din judeţ, respectiv de transport la Deponeul din Ghizela. Câţiva consilieri judeţeni spun că aşteaptă clarificările Consiliului Judeţean, promise într-un interval de 120 de zile, şi speră ca acest nou contract să nu ducă la o scumpire semnificativă a facturilor pentru colectarea gunoiului.

Un contract cu destule semne de întrebare

După ce lucrurile s-au mai lămurit în privinţa operării Deponeului de la Ghizela, o altă componentă a proiectului „Management integrat al deşeurilor în judeţul Timiş” îi face pe mai mulţi consilieri judeţeni să aibă rezerve cu privire la efectele finale ale implementării acestui program de investiţii cu finanţare europeană. De această dată este vorba despre aprobarea Contractului de delegare de gestiune prin concesiune a operării Staţiei de Transfer Timişoara şi a Centrelor de colectare de la Jimbolia, Deta şi Făget, transportul deşeurilor de la Staţia de transfer sau Centrul de colectare la Depozitul de deşeuri nepericuloase Ghizela. Contractul, deşi a fost atribuit, încă ridică semne de întrebare. Câţiva consilieri judeţeni au remarcat deficienţe legate de formulare şi dezbatere, care ar putea duce la efecte imprevizibile şi nedorite în derularea viitoare a acestuia.

Rezerve pare să aibă şi preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, care a declarat pe această temă: „Nimeni nu vrea sa semneze contractul în afara legii, cu atât mai mult cu cât pe linia gestionării deşeurilor este vorba de un sistem integrat care cuprinde mai multe operaţiuni – depozitul de la Ghizela, preluarea depozitelor din anumite zone, închiderea gropilor, modul de preluare al deşeurilor, depozitarea acestora. Referitor la depozitare ştiţi că ani de-a rândul Consiliul Judeţean a fost în culpă pentru că nu se mai potrivesc cantităţile de gunoi care au fost proiectate la momentul respectiv cu cele care sunt la ora actuală. A fost dat un termen de doi, trei, patru sau chiar cinci ani, în care unele gropi de gunoi trebuiau închise şi nu s-au închis.”

Titu Bojin a mai precizat că nu este de dorit să se ajungă în situaţia în care să se reia toate procedurile şi să se discute din nou peste un an despre un contract care există deja. „Putem negocia tot ce se poate în interesul CJ Timiş cu firma care a câştigat licitaţia în limitele legale şi ale caietului de sarcini pe care noi l-am impus.”

Tocmai, din cauza acestor rezerve, Titu Bojin s-a declarat de acord cu observaţiile consilierului judeţean PDL Marius Martinescu, „care subliniază faptul că trebuie să găsim acele propuneri, formulări sau solicitări care ne pot ajuta să îmbunătăţim activitatea din punct de vedere economic”. Cum acest acord este surprinzător, ţinând cont că, de obicei, existau contradicţii între conducerea CJ Timiş şi consilierii Opoziţiei, probabil că şi la nivelul Executivului administraţiei judeţene s-a ajuns la concluzia că respectivul contract trebuie îmbunătăţit, pentru a nu se constata mai târziu că nu este ceea ce s-a dorit, şi nu se mai poate interveni în niciun fel asupra sa.

Marius Martinescu declară că sunt mai multe puncte problematice legate de acest contract, din cadrul proiectului de „Management integrat al deşeurilor”. „În plen s-a evitat să se precizeze consecinţele directe ale contractului. Opinia mea e că, la preţurile actuale, se va ajunge la o creştere a tarifelor de colectare în majoritatea localităţilor acoperite de acest contract. O altă mare problemă era faptul că în contract se prevedea plata unei redevenţe minime anuale, deşi operatorul ar trebui stimulat, în funcţie de redevenţă, să colecteze cât mai mult. În actuala formulare, totul se va duce la plata acelei redevenţe minime anuale de către operator, lucru care nu este în avantajul CJ Timiş,” spune Marius Martinescu.

Fost vicepreşedinte al CJ Timiş: „Colegii de la Serviciul Investiţii nu au mai venit cu explicaţiile solicitate”

Un aspect reproşat de mai mulţi consilierii judeţeni cu privire la acest aspect a fost faptul că, raportat la importanţa sa, contractul a fost adus la cunoştinţa consilierilor judeţeni cu mare întârziere. Din acest punct de vedere, a fost interesantă luarea de poziţie a fostului vicepreşedinte liberal al CJ Timiş, Marian Vasile. „Având în vedere că Executivul şi conducerea Executivului au venit pe ultima sută de metri şi ne-au prezentat acest proiect, ştiind toate detaliile din spatele acestui proiect, mi se pare corect, ţinând cont şi de faptul că Executivul şi conducerea Executivului au o majoritate în plen, să îşi asume responsabilitatea. Vorbim aici de implicaţii mari cu efecte pe termen lung. Şi, pentru că am amintit de corecţii financiare, poate că ar trebui odată să aprofundăm problema acestora şi să aflam de ce am plătit atâtea milioane de euro pe acest proiect. Aflând toate aceste informaţii, am rezolva o problema care ţine de banii publici şi ne-am da seama cum am putea îmbunătăţi situaţia pe termen lung”, declara Marian Vasile. De aceea, s-a propus să nu se mai analizeze lucrurile „în viteză atunci când e vorba de un proiect în valoare de peste 60 de milioane de euro şi care produce efecte pe termen lung pe mai multe paliere – mediu, gestiunea deşeurilor şi aşa mai departe.”

În acest sens, Marian Vasile a invocat o experienţă proprie din perioada în care era vicepreşedinte al administraţiei judeţene, menţionând, însă, că nu vrea să spună şi alte lucruri cu privire la ceea ce se întâmpla în Executiv atunci când a cerut explicaţii. „Imediat s-au dispersat angajaţii executivului, atunci când i-am chemat să dea explicaţii. Apoi s-a văzut că acel contract pe care ar fi trebuit să-l semnez urgent într-o anumită vineri se putea semna foarte uşor şi fără nicio problemă luni, la prima ora. Am verificat mulţi manageri de proiect pe zeci, chiar şi sute de proiecte, şi, atunci când ceva nu era clar, am cerut explicaţii. Probabil colegii de la Serviciul Investiţii nu s-au simţit chiar confortabil atunci când au fost chemaţi să dea explicaţii pe anumite chestiuni. Inexplicabil, ei nu au mai venit cu explicaţiile solicitate.”

Preşedinte Comisie Economică: „E vorba despre un contract model, nu un contract final”

Graba cu care s-a adus acest contract la cunoştinţa consilierilor judeţeni, pentru aprobare, a fost remarcată şi de preşedintele Comisie Economice, Gheorghe Bologa: „Materialul, aşa cum este el prezentat, l-am primit destul de târziu şi nu am apucat să-l studiem. Din cât am apucat să văd, am observat că este vorba despre un contract model, deci nu un contract final. Este un model de contract care are multe spaţii libere ce vor fi completate ulterior, iar acest lucru nu mi se pare a fi în regulă. Dacă tot discutăm despre aprobarea unui contract, el trebuie să fie completat cu amendamentele făcute în plen şi aprobate şi, de asemenea, trebuie să aibă completate toate spaţiile libere, şi astfel textul contractului să fie completat în totalitate, de la primul până la ultimul punct. Doar aşa îl putem aproba”, spune Gheorghe Bologa.

Amendamente şi lămuriri, promise în 120 de zile

Nu în ultimul rând, consilierii judeţeni care au cerut lămuriri au observat un lucru de bun simţ – faptul că, deşi orice contract trebuie să aibă o valoare, măcar estimativă, la acest contract lipseşte acest „amănunt”. „Am arătat că în cazul de faţă nu ni s-a prezentat nicio valoare, nici măcar estimativă. Or, dacă lăsăm lucrurile aşa, ne-am putea trezi cu surprize neplăcute mai târziu”, ne-a declarat Marius Martinescu.

Gheorghe Bologa afirmă că, dat fiind că orice contract se încheie cu o valoare, ar vrea să ştie care este valoarea exactă a acestui contract. „Din calculele mele şi având în vedere redevenţa minimă de 805.632 de lei, înmulţită cu 12 luni şi cu 12 ani, îmi dă o valoare de peste 100 de milioane, iar aici s-a făcut referire doar la vreo 50 de milioane. Deci, solicit să fie trecută valoarea contractului în contract. Orice contract ce nu are trecut în el valoarea lasă la latitudinea oricui să revină şi să treacă orice suma doreşte”, adaugă Gheorghe Bologa.

În faţa atâtor obiecţii şi nelămuriri, conducerea Consiliului Judeţean a propus aprobarea unei perioade de 120 de zile, în care să se poată aduce amendamente şi modificări la contract, după cum a anunţat itu Bojin.

„S-a mers pe această idee a perioadei de 120 de zile în care să se aducă şi clarificări, şi să se vină cu amendamente. Vă pot spune că, până în momentul de faţă, nu s-a întâmplat absolut nimic, din acest punct de vedere, nimeni nu a mai spus nimic”, ne-a declarat Marius Martinescu.

Dincolo de faptul că nişte prevederi contractuale vagi ar putea duce la costuri suplimentare mari pe viitor, chestiunile rămase sub semnul întrebării trebuie lămurite cât mai repede, pentru că, dincolo de semnarea contractului într-un anumit termen, pe care a pus accent CJ Timiş, eventualele prevederi vagi şi interpretabile rămase ar putea duce la obiecţii din partea finanţatorilor europeni ai acestui proiect, lucru care ar pune sub semnul întrebării întreaga sumă acordată. Iar Timişul nu şi-ar permite să acopere din bugetul propriu o finanţare de 60 de milioane de euro, pentru acest proiect de amploare.