Mai mulţi consilieri judeţeni atrag atenţia asupra faptului că achiziţia de terenuri pe care Consiliul Judeţean Timiş intenţionează să o realizeze pentru construirea Centrului Intermodal de Transport Marfă de la Remetea Mare se va face într-o variantă care nu va avantaja statul. Aleşii judeţeni susţin că, sfidând logica, administraţia judeţeană vrea să achiziţioneze pământul pentru Intermodal pe baza Codului Civil, nu a legilor speciale privind exproprierile.

O metodă ciudată

La ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş, demararea achiziţiei de terenuri pentru realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfă de la Remetea Mare a creat controverse şi discuţii în contradictoriu, din cauză că, potrivit unor consilieri judeţeni, aceste terenuri ar putea fi cumpărate prin metoda cea mai scumpă pentru stat. „Există nişte legi speciale, care prevăd condiţiile în care o instituţie publică poate cumpăra teren de la privaţi. Dar Consiliul Judeţean, din motive neclare, preferă să cumpere acest teren prin negociere, pe baza Codului Civil, care probabil că va fi varianta cea mai scumpă şi păguboasă pentru stat. Codul Civil, după care Consiliul Judeţean vrea să achiziţioneze acel teren nu are prevederi exprese pentru cumpărarea de terenuri de către o instituţie publică, pentru o investiţie de interes public. Iar dacă există legi speciale pentru exproprieri necesare pentru obiective de interes public, este suspect faptul că administraţia judeţeană le ignoră şi vrea să achiziţioneze teren pe baza prevederilor Codului Civil”, ne-a declarat consilierul judeţean PDL Marius Martinescu.

Astfel, există Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, care reglementează condiţiile de expropriere pentru realizarea unor obiective de interes public, inclusiv la nivel judeţean, şi care s-ar potrivi pentru achiziţia de teren necesar realizării Centrului Intermodal de Transport Marfă de la Remetea Mare. Totuşi, CJ Timiş pare decis să nu folosească această lege specială, iar explicaţiile date nu lămuresc mare lucru. „(…) aceste legi (833/1994 şi Legea nr. 255/2010 – n.r.) se aplică în momentul în care noi suntem în situaţia de a face această investiţie. Consiliul Judeţean vine cu un aport în cadrul acestei asocieri, aport ce constă în terenul pentru care noi vom obţine o anumită redevenţă în momentul în care Centrul Intermodal îşi realizează obiectul de activitate pentru care a fost realizat şi în această situaţie, cele două legi nu se aplică ad-literam pentru că există posibilitatea ca judeţul Timiş să obţină aceste terenuri şi pe altă cale decât cea de expropiere”, afirmă reprezentanţii executivului CJ Timiş. Cu alte cuvinte, CJ Timiş susţine că nu este obligat să recurgă la expropriere şi vede ca un avantaj acest lucru, deşi tocmai exproprierea ar asigura un preţ foarte bun de dobândire a acestor terenuri. Ba chiar oficialii judeţeni au ţinut să meargă mai departe cu pledoaria anti-expropriere, susţinând că această metodă ar avea… un impact psihologic negativ asupra proprietarilor implicaţi. „Modul de dobândire, prevăzut de Codul Civil, printre altele prevede şi vânzarea-cumpărarea. Sigur, există şi posibilitatea exproprierii, însă noi mergem pe ideea că Comisia noastră poate negocia şi cumpăra, pentru că procedura de expropiere durează extrem de mult şi are un efect negativ psihologic pentru cei implicaţi”, susţin reprezentanţii administraţiei judeţene. Pentru liniştea mentală şi sufletească a unor proprietari de teren din Remetea Mare, cărora realizarea aici a Centrului Intermodal le va umple buzunarele de bani, niciodată negocierea nu a fost o variantă mai bună decât exproprierea, raportată la costuri.

Grila notarilor publici, ignorată

Pe lângă ignorarea exproprierii, CJ Timiş mai ţine să aplice un algoritm original de evaluare a terenurilor de la Remetea Mare, în sensul că nu doreşte să aplice nici măcar grila de tarife a Camerei Notarilor Publici care, deşi e generoasă pe alocuri, impune totuşi nişte limite maximale pentru achiziţia de teren. Administraţia judeţeană vrea să utilizeze o expertiză proprie, deşi expertizele s-au dovedit nu o dată, şi la CJ Timiş, şi la Primărie, total rupte de realitate şi realizate cu tendinţă. „Pentru ceea ce ne dorim noi să realizăm nu putem ţine cont nici de propunerile Camerei Notarilor Publici şi nici de cele ale Consiliului Judeţean ci, pentru a fi în legalitate, trebuie să ţinem cont de raportul de expertiză pe care Consiliul Judeţean l-a solicitat şi achitat. Noi trebuie să ştim ce sumă putem da pentru acele terenuri, iar raportul de expertiză va fi la dispoziţia comisiei care va analiza rezultatele acestuia şi va lua o decizie în acest sens. Din acest motiv vă propun să aşteptăm rezultatele raportului de expertiză”, a declarat preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.

Achiziţia de teren se va face în regim de urgenţă 

Deşi, deocamdată, nu are altceva decât promisiuni din partea Ministerului Transporturilor, legate de finanţarea Centrului Intermodal de la Remetea Mare, administraţia judeţeană este grăbită să achiziţioneze terenurile din zonă. Consilierilor judeţeni le-a fost înaintată o propunere “de aprobare a participării judeţului Timiş prin CJ Timiş la promovarea şi implementarea obiectivului de investiţie Centrul intermodal regional de transport marfă în zona Timişoara -Remetea Mare”, care presupune achiziţia de teren în zonă. 

CJ Timiş susţine că, ulterior aprobării Studiului de fezabilitate pentru Centrul Regional Intermodal de Transport Marfă, au avut loc consultări repetate cu reprezentanţii CFR şi cei ai Ministerului Transporturilor, pentru clarificarea structurii finale a soluţiei tehnico-economice a studiului de fezabilitate, astfel încât acesta să respecte atât cerinţele CFR, cât şi pe cele ale programului de finanţare vizat. În acest sens au fost elaborate câteva variante, modificate în funcţie de informaţiile şi cerinţele transmise în paralel cu elaborarea ghidului aplicantului. Şi în prezent documentaţia este în proces de revizuire, deşi administraţia judeţeană a plătit de mult studiul de fezabilitate, care trebuia să fie conform şi cu cerinţele CFR, şi cu cele ale finanţatorului. Însă reprezentanţii administraţiei judeţene susţin că sunt necesare modificări privind pregătirea proiectului pentru a fi depusă cererea de finanţare la termenul-limită de 30 iunie.

Acest termen-limită este invocat şi pentru a justifica intenţia de a cumpăra terenurile necesare investiţiei. Astfel, administraţia judeţeană vrea demararea procedurilor legale de achiziţie a terenului în suprafaţa totala de 28,5 hectare, destinată realizării obiectivului de investiţie, conform studiului de fezabilitate, precum şi certificarea la data depunerii cererii de finanţare (cel mai târziu, 30 iunie) a disponibilităţii suprafeţei minime de zece hectare. Suprafaţă despre care oficialii CJ Timiş susţin că este “afectată de etapa I a investiţiei care face obiectul cererii de finanţare sau, după caz, demararea procedurilor legale pentru achiziţia acestuia (expropriere, prevederi bugetare, declaraţie de angajament că terenul va fi pus la dispoziţia CNCFR, pentru realizarea investiţiei liber de sarcini cel mai târziu la data contractării lucrărilor de execuţie).”

Ce înseamnă acest lucru ? Că administraţia judeţeană, deşi nu are certitudinea finanţării investiţiei, va cumpăra în perioada imediat următoare teren în regim de urgenţă. Astfel, vor fi cumpărate rapid cel puţin zece hectare de teren, pe care se vor plăti sume destul de mari, ţinând cont de faptul că terenul este achiziţionat în regim de urgenţă. Rămâne de văzut dacă respectivele suprafeţe vor coincide cu cele ale unor societăţi, care apar pe lista proprietarilor cu suprafeţe mai mari de 10.000 de metri pătraţi.

Consiliul Judeţean nu a fost însă la fel de prompt atunci când a fost vorba despre realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfă la Recaş, unde avea şi teren asigurat, şi sprijin din partea Ministerului Transporturilor. Locaţia de la Remetea a fost aleasă în urma unui lobby constant făcut de actuala administraţie judeţeană, lobby greu de înţeles. Şi asta pentru că, la Recaş, terenul fusese pus la dispoziţie gratuit de către Stat. Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor recunoaşte că, la sugestia directă a CJ Timiş, susţine varianta cu Remetea Mare – unde proiectul presupune achiziţia de teren.

De altfel, CJ Timiş a decis recent alocarea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei pentru achiziţionare de teren în vederea derulării proiectului Centrului Intermodal de Transport Marfă Timişoara, în zona Remetea Mare, cheltuială care nu mai era necesară în varianta în care Centrul ar fi fost amplasat la Recaş. În plus, la Recaş, se întocmise, din bani publici, şi documentaţia iniţială, care a fost şi aprobată de Ministerul Transporturilor.