Sesizare penală pentru datorii uitate de A.V.A.S. în Timiş

Curtea de Conturi, nemulţumită de felul în care Autoritatea pentru Valorificare Statului s-a implicat în recuperarea datoriilor fostei Kandia Timişoara

Kandia_5Curtea de Conturi a făcut, acum un an, o dezvăluire, tardivă, din lungul şir de anomalii care au însoţit în Timiş procesul de privatizare al fostelor întreprinderi de stat, precizând că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a încasat o serie de dividende aferente privatizării fabricii timişorene Kandia, iar datoriile s-au prescris. Zilele trecute, tot Curtea de Conturi a anunţat că, pentru acest caz, a făcut sesizare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Totuşi, ţinând cont de faptul că respectivele datorii s-au prescris, şi au trecut aproape 15 ani de la momentul faptelor incriminate, este greu de crezut că şi procurorii bucureşteni vor mai putea face ceva.

 

Sesizare la Parchet în 2013 pentru dividende din 1996

Curtea de Conturi a anunţat, zilele trecute, că a făcut o sesizare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sesizare în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este acuzată de “neurmărirea încasării drepturilor de creanţă în termenul legal de prescripţie şi anularea acestora din evidenţa operativă şi contabilă fără dispunerea măsurilor legale de angajare a răspunderii angajaţilor care se fac vinovaţi de aceasta”. Sesizarea vine în urma unui control făcut de instituţie la A.V.A.S., control cu ocazia căruia s-au descoperit nereguli legate de felul în care a gestionat Statul privatizarea fostei fabrici de ciocolată Kandia Timişoara. Inspectorii Curţii de Conturi menţionau în procesul-verbal încheiat cu ocazia controlului că A.V.A.S. “a pierdut dreptul de a solicita restituirea unor datorii înscrise în contractele de privatizare a unor societăţi comerciale, în condiţiile în care a acţionat cu întârziere în instanţă pentru restituirea lor, în afara termenului de prescripţie”, primul exemplu fiind cel al fabricii timişorene.

Raportul Curţii de Conturi mai arată că prin contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, privind privatizarea fostei Kandia S.A. Timişoara, a existat obligaţia plăţii de către societate a datoriilor către fostul Fond al Proprietăţii de Stat, reprezentând dividende restante pe anii 1996 şi 1997, până la data de 31 martie 1999. La data privatizării, în 1998, F.P.S., care era instituţia publică cu atribuţii în domeniul privatizării, deţinea la Kandia Timişoara drepturi de creanţă constând în dividende restante pe anii 1996 şi 1997, în valoare de sute de milioane de lei vechi. Ca urmare a acţionării în instanţă a fostei Kandia S.A. Timişoara, în vederea obligării la plata dividendelor, instanţa a respins solicitarea A.V.A.S., constatând că s-a prescris dreptul la acţiune. Ca atare, spun inspectorii Curţii de Conturi, în 2009, printr-o notă cu privire la regularizarea diferenţelor valorice apărute în procesul de recuperare a creanţelor A.V.A.S., s-a propus stornarea din evidenţa contabilă a A.V.A.S. a sumei reprezentând dividende aferente exerciţiului financiar al anului 1996, neachitate de către Kandia Timişoara. Propunere aprobată de Colegiul Director al A.V.A.S.

Mai precis, pentru că a acţionat prea târziu în instanţă pentru recuperarea acestor datorii, A.V.A.S. a pierdut dreptul de a le mai recupera şi, ca atare, a decis să şi le scadă din contabilitate. Aceste sume reprezintă, alături de multe altele, pagube colaterale ale procesului de privatizare din Timiş.

Este însă ciudat că, raportat la perioada pentru care trebuiau încasate aceste datorii, a fost nevoie să treacă 15 ani pentru ca o instituţie a Statului cu abilităţi de control, respectiv Curtea de Conturi, să descopere aceste nereguli, şi 16 ani până când să se facă o sesizare la Parchet cu privire la aceste nereguli. Având în vedere perioada în care au avut loc faptele reclamate, este extrem de greu de crezut că se va mai putea rezolva ceva, din punct de vedere al unei eventuale anchete, mai ales ţinând cont de termenul de prescripţie.

De altfel, chiar Curtea de Conturi a făcut publică săptămâna trecută o listă a rezultatelor sesizărilor la Parchet din ultimii opt ani, sesizări realizate în urma actelor de control ale instituţiei. Pe această listă se găsesc doar două cazuri din Timiş, unul vizând Primăria Gătaia, iar celălalt, Institutul de Chimie Timişoara, în ambele cazuri sesizările fiind soluţionate cu neînceperea urmăririi penale. Aşa că şi în acest caz, şansele de ajunge în instanţă sunt destul de reduse.

Amintirea unui reper al industriei timişene

Kandia Timişoara a fost ani de zile cea mai prestigioasă fabrică de dulciuri din România. Ulterior, fabrica a fost cumpărată, iar producţia a fost mutată în Bucureşti. Fosta fabrică timişoreană a fost lăsată de izbelişte. De multă vreme mai este pomenită doar în comunicatele Poliţiei Locale, atunci când se reclamă noi cazuri de furt de fier vechi. Acum, şi terenul pe care se află halele dezafectate ale fabricii este revendicat de către urmaşii foştilor proprietari ai parcelelor pe care s-a construit întreprinderea. Fosta Kandia a fost pomenită la sfârşitul anului trecut şi de conducerea Primăriei Timişoara, care ţinea să spună că va da amenzi pentru degradarea la care a ajuns terenul şi imobilul fostei fabrici.

Aurel Mihut“Am tras atâtea semnale, şi la Bucureşti, şi pe plan local, că fabrica timişoreană nu trebuie închisă pentru că e profitabilă. Fabrica a obţinut profit până în momentul închiderii, deşi colectivul i s-a redus gradual. Toate semnalele, toate petiţiile noastre au fost ignorate de către reprezentanţii administraţiei centrale şi locale”.

Aurel Mihuţ, liderul timişean al U.G.S.R.

Fabrica timişoreană, susţin mai mulţi lideri de sindicat, a fost închisă în ciuda faptului ca era o întreprindere profitabilă. Aceştia mai spun că profitul anual al fostei Kandia din Timişoara, în anii de dinainte de închidere, era de peste trei milioane de euro. După închiderea ei, în 2003, clădirea în care funcţiona a rămas nefolosită. “Am tras atâtea semnale, şi la Bucureşti, şi pe plan local, că fabrica timişoreană nu trebuie închisă pentru că e profitabilă. Fabrica a obţinut profit până în momentul închiderii, deşi colectivul i s-a redus gradual. Toate semnalele, toate petiţiile noastre în care solicitam să nu se închidă fabrica timişoreană au fost ignorate de către reprezentanţii administraţiei centrale şi locale”, declară Aurel Mihuţ, liderul timişean al U.G.S.R.

În momentul închiderii, din 800 de angajaţi mai rămăseseră doar 300.  

Datorii nerecuperate şi de la Bancorex

bancorexAcest caz semnalat de către Curtea de Conturi nu este singurul în care A.V.A.S. nu a recuperat banii datoraţi bugetului. Statul are toate şansele să rămână pe minus şi în ceea ce priveşte banii care trebuiau recuperaţi de la persoanele fizice şi juridice timişene care s-au împrumutat de la celebra Bancorex.

Creanţele fostei bănci de comerţ exterior a României, acumulate prin acordarea de credite neperformante, în mare parte cu ştiinţa şi protecţia unor oameni politici care şi acum se regăsesc pe scena politică, nu au fost recuperate decât într-o foarte mică măsură.

Situaţia e aceeaşi şi în Timiş, unde Statul mai are de recuperat de la foştii datornici ai băncii peste 36 de milioane de dolari. Şansele de recuperare sunt, însă, infime, în condiţiile în care majoritatea societăţilor comerciale care au beneficiat de astfel de credite sunt fie radiate, fie în insolvenţă. Procesul de recuperare a creanţelor Bancorex trenează din 1999, când Guvernul a decis fuziunea prin absorbţie a Bancorex de către Banca Comercială Română, ca soluţie de salvare a Bancorex, cea mai mare bancă de la acea vreme. Drepturile şi obligaţiile B.C.R., rezultate din activitatea desfăşurată de Bancorex până la radierea din Registrul Comerţului, au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor, transformată ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, instituţie mandatată de Guvern să recupereze credite neperformante în valoare totală de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de către 959 de firme.

La mai bine de zece ani de la începerea procedurilor de recuperare a creanţelor Bancorex, Statul încearcă încă să recupereze 1,1 miliarde dolari de la 647 de firme (dintre care 11 din Timiş). Practic, în ultimii zece ani, Statul român nu a reuşit să încaseze decât 725.882 de dolari din recuperarea creanţelor neperformante preluate de la Bancorex.

Conform evidenţei datornicilor timişeni ai Bancorex, suma totală care mai trebuie recuperată de către A.V.A.S. din Timiş este de 36.321.220 de dolari. În majoritatea cazurilor, însă, firmele sunt ori în insolvenţă, ori radiate. Lista datornicilor timişeni ai Bancorex e aproape neschimbată de ani de zile.

Totuşi, reprezentanţii A.V.A.S. susţin că nu renunţă, cel puţin teoretic, la procesul de recuperare: “Recuperarea creanţelor deţinute de A.V.A.S. asupra debitorilor din Timiş, aflaţi în insolvenţă, se realizează în cadrul procedurii de insolvenţă. Pentru două dintre societăţile comerciale radiate de la O.N.R.C., procedurile de valorificare a creanţelor A.V.A.S. continuă pe seama terţilor garanţi ai acestora”.

Cu toate acestea, multe dintre cazurile din Timiş sunt efectiv fără speranţă. “Pentru debitele aferente celorlalte societăţi care au fost radiate de la O.N.R.C., în urma închiderii procedurii de insolvenţă, fără atragerea răspunderii materiale a persoanelor cu funcţii de răspundere din aceste societăţi, şi pentru care nu sunt garanţii constituite de terţi sau acestea au fost valorificate de A.V.A.S., nu mai există în acest moment posibilităţi de recuperare”, ne transmiteau, în urmă cu ceva timp, oficialii A.V.A.S.

Poate că situaţia ar fi stat altfel dacă Banca Naţională ar fi fost implicată în acest proces de recuperarea a prejudiciilor Statului rămase de la fostul Bancorex. “B.N.R. nu s-a implicat şi pentru că nu are asemenea atribuţii prevăzute prin lege. Statul român a ales să-şi recupereze prejudiciile prin instituţia cu abilităţi directe – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului”, ne-a declarat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al B.N.R.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro