Problema diverselor firme în care Consiliul Judeţean Timiş a ajuns acţionar, prin tot felul de concursuri de împrejurări, rămâne în actualitate. Mai mulţi consilieri judeţeni susţin că în unele din aceste parteneriate s-a pornit de la început în condiţii dezavantajoase pentru C.J. Timiş, dar că, orice s-ar întreprinde acum, o anchetă ar fi tardivă.

“În unele situaţii s-a pornit de la început în condiţii ce nu avantajau C.J. Timiş”

În condiţiile în care, din 2009, C.J. Timiş îşi tot manifestă dorinţa de a lichida unele parteneriate la firme la care este acţionar, şi de la care nu obţine profit pe măsura aşteptărilor sau chiar deloc, dincolo de discuţii nu s-a reuşit să se realizeze nimic con­cret. Nici măcar în cazul Apcan, sin­gura societate la care s-a aprobat fina­lizarea relaţiei cu C.J. Timiş, demersul concret de lichidare a acestei activităţi nu s-a produs de fapt.

În mod constant în ultimii ani, pe lista de parteneriate la care C.J. Timiş susţine că vrea să renunţe s-a regăsit şi cel aferent societăţii Drumco, la care administraţia judeţeană mai deţine doar 30% din totalul capitalului social, deşi a plecat iniţial, în 1998, de pe poziţia de acţionar majoritar.

Acum, la mai bine de un deceniu de la con­stituirea acestei societăţi, câţiva consilieri judeţeni susţin că în acest parteneriat C.J. Timiş a acceptat de la început nişte condiţii care îl deza­vantajau. “De la început, statutul so­cietăţii a fost formulat în condiţii ciu­date din punctul de vedere al admi­nistraţiei judeţene, care nu ar fi trebuit acceptate, indiferent cine a fost atunci la conducere. Acum e tardivă o anche­tă, faptele probabil că s-au prescris”, spune consilierul judeţean P.S.D. Marcel Mihoc. Acesta susţine că în­suşi statutul societăţii nu era fa­vorabil pentru C.J. Timiş: “Din docu­mentaţia respectivă reieşea că, dacă unul dintre acţionari îşi vinde acţiunile, acestea se vor vinde la o valoare egală cu valoa­rea nominală din momentul constitui­rii societăţii. Or, societatea a crescut, s-a dezvoltat de-a lungul timpului şi nu este normal să existe o raportare la valoa­rea de atunci. De aceea demersurile concrete prin care s-a încercat vânza­rea acţiunilor deţi­nute de către C.J. Timiş la această so­cietate nu s-au mai concretizat”.

Un istoric cu destule semne de întrebare

Încă din 2009 C.J. Timiş anunţa că a luat în vizor societatea Drumco. După ce a pornit în acest parteneriat de la un pachet de acţiuni majoritar, având în 1998 51% din acţiuni, a re­nunţat în mod inexplicabil, în 2003, la pachetul majoritar, într-o şedinţă ţinu­tă cu câteva zile înainte de Cră­ciun. Atunci s-a votat în serie, deşi steno­gra­ma şedinţei arăta că au existat obiecţii ale unor consilieri judeţeni, care au subliniat că utilajele primite la schimb pentru o parte din acţiunile la Drumco deţinute de C.J. Timiş nu erau de ulti­mă generaţie, cum se sugera. Aşa că, dacă iniţial capitalul social al societăţii era de 2.852.588 de dolari, din care C.J. Timiş deţinea 51%, respectiv 1.454.820 de dolari, şi un concern austriac parte­ner deţinea 49%, respectiv 397.768 de dolari, după mişcarea din 2003, motiva­tă de necesitatea extinderii activităţii, cotele de participare ale acţionarilor au fost modificate. C.J. Timiş a rămas cu 30%, respectiv 1.454.820 de dolari, iar partenerul austriac, cu 70%, respec­tiv 3.394.580 de dolari.

Deşi ar fi putut să iasă din acest parteneriat după primul an în care a constatat că, din postura de acţionar, nu reuşeşte să obţină profitul scontat, C.J. Timiş a concluzionat abia în 2010 că se impun măsuri pentru stoparea acestor parteneriate. Măsuri care nu s-au mai concretizat. “Raportat la modul în care C.J. Timiş a pierdut pozi­ţia de acţionar majoritar la Drumco, ar trebui să se verifice dacă în acel an, 2003, C.J. Timiş avea finanţarea nece­sară pentru majorarea de capital, în aşa fel încât să-şi menţină statutul de acţionar majoritar. Ar trebui să se vadă dacă C.J. Timiş avea sau nu un capital aprobat în acest sens şi dacă îl avea, de ce nu l-a utilizat”, declară fostul consilier judeţean P.N.Ţ.C.D. Marius Cârceie.

Comisii fără rezultate certe

De-a lungul ultimilor ani, C.J. Timiş a constituit de mai multe ori comisii pentru analizarea parteneria­telor cu diverse societăţi comerciale. În 2011 s-a decis analizarea şi stabilirea unei strategii  faţă de aceste societăţi. După mai multe întâlniri, comisia specială constituită a făcut propunerea de vânzare a pachetului de acţiuni deţi­nute la Drumco.

Administraţia jude­ţeană nu a fost de acord cu vânzarea cu 855.766 de dolari, considerând suma prea mică, raportată la suma cu care intrase în parteneriat – 1,4 milioane de dolari. De aceea, tot în 2011 consilierii judeţeni au cerut un audit pe larg al modului în care s-a desfăşurat activita­tea Drumco de la data asocierii. Nu s-a dat curs însă acestei cereri, proiectul de hotărâre prin care s-a decis conce­sionarea fiind repus pe lista de proiec­te care urmează a fi aprobate.

Consilierii judeţeni care au solici­tat atunci auditul spuneau că trebuie verificate beneficiile C.J. Timiş de pe urma acestei asocieri, în condiţiile în care Drumco avusese numeroase lucrări de reabilitare şi modernizări în ultimii ani. Consilierul judeţean P.N.L. Sorin Supuran s-a numărat printre cei care au cerut verificarea, menţio­nând că, “înainte de a fi vândut pache­tul de acţiuni, ar fi trebuit şi se impune efectuarea unui audit pentru a se vedea dacă valoarea acţiunilor nu este sube­valuată”.

Propunerea realizării unui audit care să acopere o perioadă de mai mulţi ani nici măcar nu a fost discutată în plen. Singurul “compromis” accep­tat în 2011 a fost cel al amânării vânză­rii pachetului de acţiuni deţinut la Drum­co de C.J. Timiş până la efectuarea unei evaluări menite să stabilească dacă preţul cu care administraţia jude­ţeană vrea să-şi vândă acţiunile deţi­nute la Drumco este corect. “A fost un consens că se doreşte foarte tare să vedem valoarea acţiunilor. Este, totuşi, un pas înainte pentru că această anali­ză financiară va arăta dacă valoarea acţiunilor nu este cumva subestimată”, a declarat Sorin Supuran.

Într-unul dintre ultimele controa­le, Curtea de Conturi menţiona că par­teneriatele C.J. Timiş cu diverse socie­tăţi comerciale au fost gestionate ne­corespunzător: “Reprezentanţii C.J. Ti­miş în Adunările Generale ale Acţio­na­rilor şi în Consiliile de Administraţie ale societăţilor comerciale din subor­dine nu au informat C.J. Timiş, nu au ra­portat sau nu au întreprins alte mă­suri şi nu au formulat propuneri cu privire la situaţia patrimonială şi poziţia finan­ciară a entităţilor menţionate, precum şi la stadiul realizării obiectivelor aso­cierilor în cauză”. Mai mult, spun cei de la Curtea de Conturi, C.J. Timiş, în ca­­litate de acţionar sau asociat, la aceste societăţi, deţinând o participare în su­mă de 11.664.613 lei, nu a fost în mă­sură să exercite eficient toate dreptu­rile şi obligaţiile asupra participaţiilor deţinute la societăţile comerciale la care este acţionar sau asociat.

Raportat la aceste observaţii, la fel ca şi fosta conducere a C.J. Timiş, şi actuala echipă executivă pare să ur­meze aceeaşi strategie, consilierii ju­deţeni votând un proiect de hotărâre care vizează înfiinţarea unei noi comi­sii care să inventarieze şi să analizeze situaţia economico-financiară a aces­tor societăţi.

Motivul pentru care C.J. Timiş a prelungit până acum statutul său de acţionar în aceste societăţi rămâne un mister, mai ales că şi acum C.J. Timiş recunoaşte că, având un statut de acţionar minoritar, nu se poate implica în niciun fel în luarea de decizii în aceste societăţi şi că nu obţine mai nimic din dividente. „Având în vedere aportul minoritar la capitalul social (cu excepţia S.C. Aviaţia Utilitară S.A.) nu suntem în măsură să influenţăm stra­te­gia şi activitatea societăţilor în cauză, iar veniturile pe care le putem obţine din dividente sunt nesemnifi­cative. În plus, există şi o serie de ne­reguli în ceea ce priveşte poziţia noas­tră în raport cu societăţile comerciale la care suntem acţionari/asociaţi, aspecte care au fost sesizate în cadrul comisiilor de specialitate, în plenul Consiliului Judeţean cât şi prin Decizii ale Curţii de Conturi”, menţionează reprezentanţii administraţiei judeţene.