Dovedind că a făcut fixaţie pentru realizarea cu orice chip a Centrului Intermodal de Transport Marfă la Remetea Mare, Consiliul Judeţean Timiş este dispus să plătească din bani publici modificarea documentaţiei pe care a plătit-o şi a recepţionat-o. În acest sens, la ultima rectificare bugetară s-a votat suma de un milion de lei pentru “actualizarea” documentaţiei şi achiziţionare de teren.
Bani în mai multe tranşe pentru aceleaşi “S.F”-uri
Mai mulţi reprezentanţi ai Executivului vorbeau, recent, despre achiziţionarea de documentaţii – cu precădere, studii de fezabilitate – care nu au mai fost folosite la nimic sau au trebuit actualizate cu alţi bani, pentru a fi utilizate măcar parţial. Astfel, li s-a cerut companiilor de stat eficientizarea cheltuielilor, în condiţiile în care, în ultimii ani, s-au cheltuit peste 100 de milioane de euro pe studii de fezabilitate. “Să încercăm să cheltuim banii eficient. În ultimii ani s-au cheltuit 100 de milioane de euro pe studii de fezabilitate şi multe dintre ele nu mai pot fi folosite. Eficientizarea cheltuielilor este una din principalele teme de discuţie cu companiile de stat”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
Tendinţa nu este doar naţională, fenomenul “S.F.”-urilor inutile fiind unul care se remarcă şi pe plan local. Primăria Timişoara, de exemplu, este o campioană locală la cheltuit bani pe documentaţii care nu au fost folosite vreodată. Însă, din câte se pare, şi Consiliul Judeţean Timiş pare să se remarce în ultima perioadă prin acest gen de cheltuieli, un exemplu bun fiind alocarea la ultima rectificare bugetară a sumei de un milion de lei pentru “achiziţionare de teren şi actualizare documentaţie în vederea derulării proiectului «Centru Regional Intermodal de Transport Marfa Timişoara – Remetea Mare»”. Şi cum suma este mică în raport cu cotaţiile terenului din zonă, probabil că ea va fi folosită în mare parte pentru “actualizarea” documentaţiei pe care CJ Timiş a mai plătit-o şi a mai recepţionat-o o dată.
Administraţia judeţeană susţine că, ulterior aprobării Studiului de fezabilitate pentru Centrul Regional Intermodal de Transport Marfă, au avut loc consultări repetate cu reprezentanţii CFR şi cei ai Ministerului Transporturilor, pentru clarificarea structurii finale a soluţiei tehnico-economice a studiului de fezabilitate, astfel încât acesta să respecte atât cerinţele CFR, cât şi pe cele ale programului de finanţare europeană vizat pentru realizarea proiectului. În acest sens au fost elaborate câteva variante, modificate în funcţie de informaţiile şi cerinţele transmise în paralel cu elaborarea ghidului aplicantului. Şi în prezent documentaţia este în proces de revizuire, deşi administraţia judeţeană a plătit de mult studiul de fezabilitate, care trebuia să fie conform şi cu cerinţele CFR, şi cu cele ale finanţatorului. Însă reprezentanţii administraţiei judeţene susţin că sunt necesare modificări privind pregătirea proiectului pentru a fi depusă cererea de finanţare la termenul-limită de 30 iunie.
Este evident că aceste discuţii invocate acum ca motiv pentru modificarea documentaţiei şi cheltuirea altor bani publici pe aceleaşi lucruri ar fi trebuit purtate de mult, cum, de altfel, de la început proiectul ar fi trebuit să se adapteze rigorilor unui proiect cu finanţare europeană.
Acelaşi termen-limită, de 30 iunie, este invocat şi pentru a justifica intenţia de a cumpăra terenurile necesare investiţiei. Astfel, administraţia judeţeană vrea demararea procedurilor legale de achiziţie a terenului în suprafaţa totala de 28,5 hectare, destinată realizării obiectivului de investiţie, conform studiului de fezabilitate, precum şi certificarea la data depunerii cererii de finanţare (cel mai târziu, 30 iunie) a disponibilităţii suprafeţei minime de zece hectare. Suprafaţă despre care oficialii CJ Timiş susţin că este “afectată de etapa I a investiţiei care face obiectul cererii de finanţare sau, după caz, demararea procedurilor legale pentru achiziţia acestuia (expropriere, prevederi bugetare, declaraţie de angajament că terenul va fi pus la dispoziţia CNCFR, pentru realizarea investiţiei liber de sarcini cel mai târziu la data contractării lucrărilor de execuţie).”
Consilierul judeţean PDL Marius Martinescu afirmă că invocarea datei de 30 de iunie, care trebuie respectată pentru înaintarea documentaţiei necesare pentru obţinerea finanţării, este “motivul de aur”, pentru care administraţia judeţeană pare dispusă să aloce rapid fonduri şi pentru actualizarea documentaţiei, şi pentru cumpărarea de teren. “Opinia mea este că se minte într-o veselie. După ce am cerut clarificări legate de aceste cheltuieli făcute din banul public, voi întreprinde demersurile legale pe care le consider necesare, vizavi de acest proiect. Cred că interes foarte mare este ca, de fapt, CJ Timiş să se încadreze în acest termen de 30 iunie cu achiziţionarea de teren. Mai departe, nu se ştie ce va fi, dacă va mai fi ceva”, mai spune Marius Martinescu.
Potrivit altor consilieri judeţeni, aceste terenuri ar putea fi cumpărate prin metoda cea mai scumpă pentru stat. Astfel, există Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, care reglementează condiţiile de expropriere pentru realizarea unor obiective de interes public, inclusiv la nivel judeţean, şi care s-ar potrivi pentru achiziţia de teren necesar realizării Centrului Intermodal de Transport Marfă de la Remetea Mare.
Totuşi, CJ Timiş pare decis să nu folosească această lege specială, ci Codul Civil, care nu are prevederi exprese pentru cumpărarea de terenuri de către o instituţie publică, pentru o investiţie de interes public.
Reprezentanţii administraţiei judeţene susţin că nu sunt obligaţi să recurgă la expropriere şi văd ca un avantaj acest lucru, deşi tocmai exproprierea ar asigura un preţ foarte bun de dobândire a acestor terenuri. Ba chiar oficialii judeţeni au ţinut să meargă mai departe cu pledoaria anti-expropriere, susţinând că această metodă ar avea… un impact psihologic negativ asupra proprietarilor implicaţi.
Nelămuriri oficiale
În ciuda semnalelor transmise pe diverse canale că decizia de a realiza un centru judeţean intermodal de transport la Remetea Mare, nu la Recaş, cum se convenise iniţial, ar putea pune în pericol chiar investiţia în sine, CJ Timiş pare decis să demareze proiectul la Remetea Mare. În acest sens, deja s-a estimat suprafaţa care ar putea fi expropriată.
CJ Timiş este hotărât să suporte din bugetul judeţean exproprierea celor aproximativ 40 – 50 de hectare pe care se va amenaja Centrul Intermodal. După ce iniţial s-a convenit realizarea lui la Recaş, unde Statul avea teren disponibil, şi s-a întocmit din bani publici şi documentaţia iniţială, CJ Timiş a decis să-l mute la Remetea Mare, unde Statul nu are nici teren, nici documentaţii realizate şi aprobate. Cheltuiala legată de studiul de fezabilitate pentru acest obiectiv a fost triplă, pentru că şi la Recaş, Statul avea teren disponibil, şi s-a întocmit din bani publici şi documentaţia iniţială, iar studiul de fezabilitate nu a mai fost utilizat, după ce CJ Timiş a decis să-l mute la Remetea Mare.
Oricum, motivele acestei permutări au rămas şi acum neclare. Senatorul PPDD Ioan Iovescu a făcut în acest sens o interpelare, anul trecut, în care a cerut Ministerului Transporturilor explicaţii clare. Răspunsul a fost doar un istoric al investiţiei, care nu a lămurit nimic.
Ca atare, senatorul timişean a revenit cu o a doua interpelare. “Sunt total nemulţumit de conţinutul răspunsului. Se ocoleşte cu diplomaţie un răspuns clar la întrebările mele. Am cerut să mi se spună pe ce considerent a fost înlocuită locaţia Recaş, aleasă în 2011, şi pentru care s-a efectuat deja studiul de fezabilitate, care este valoarea terenurilor care urmează să fie expropriate pentru locaţia Remetea Marea şi cine va suporta contravaloarea acestora, ţinând cont de faptul că la Recaş terenul era oferit gratuit de autorităţile locale”, ne-a declarat senatorul Ioan Iovescu.
Ministerul Transporturilor a oferit un nou răspuns care, din nou, nu lămureşte problema de fond, menţionând doar că locaţia a fost aleasă de CJ Timiş, care va şi suporta costul pentru terenurile de la Remetea Mare. “În anul 2012 autorităţile publice locale au transmis conducerii Ministerului Transporturilor o adresă prin care CJ Timiş şi partenerii locali susţin ca primă locaţie Remetea Mare, iar locaţia Recaş ca şi locaţie de rezervă. În conformitate cu Ghidul Solicitantului pentru Programul Operaţional Sectorial Transport – Axa Prioritară 3, terenul destinat investiţiei trebuie asigurat de către autorităţile locale”, susţine ministrul Transporturilor, Dan Şova, în răspunsul la interpelarea senatorului Ioan Iovescu, publicat zilele trecute.
Ultimele comentarii