Ignorarea de către Consiliul Judeţean Timiş a exercitării dreptului de preemţiune, în cazul tranzacţiilor care vizează imobilele de patrimoniu, cauzează încurcături şi pe piaţa imobiliară. Câţiva consilieri judeţeni spun că administraţia judeţeană nu şi-a mai justificat în niciun fel atitudinea legată de exercitarea acestui drept.

Nemulţumiri pe piaţa imobiliară

Conform unor informaţii vehiculate în ultima perioadă, imobilele istorice din Timişoara şi Timiş sunt blocate de la tranzacţionare de incompetenţa Ministerului Culturii. Acesta este acuzat că blochează dreptul constituţional al cetăţenilor şi al persoanelor juridice de a intra în proprietate sau de a vinde liber o proprietate, prin imposibilitatea emiterii adeverinţei de exercitare sau neexercitare a dreptului de preemţiune cerută de lege şi de notari, la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare. Aceleaşi surse susţin că această adeverinţă nu poate fi eliberată, iar cetăţenii afectaţi intenţionează să ceară despăgubiri pentru întârzierea nejustificată a eliberării adeverinţelor necesare finalizării tranzacţiilor de vânzare-cumpărare.

Povestea legată de dreptul de preemţiune este însă mai complexă, întrucât Consiliul Judeţean Timiş a arătat că nu are de gând să-şi exercite dreptul de preemţiune în acest an, pentru achiziţionarea vreunui imobil de patrimoniu. Un nou proiect legat de aprobarea neexercitării dreptului de preemţiune la intenţiile de înstrăinare a unor imobile cu altă destinaţie decât cea de locuinţe, a fost repus pe ordinea de zi a proiectelor aprobate de către consilierii judeţeni. 

Astfel, în acest an timişenii care deţin imobile de patrimoniu şi doresc să le vândă nu mai trebuie să-şi facă griji legate de faptul că administraţia judeţeană îşi va exercita dreptul de preemţiune, adică acela de a cumpăra preferenţial, înaintea altor amatori, clădirile respective. CJ Timiş a renunţat în avans la acest drept, pentru tot anul 2014.  

Potrivit Legii privind protejarea monumentelor istorice, Timişul, prin administraţia judeţeană, are drept de preemţiune la achiziţionarea monumentelor istorice care se află în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. Astfel, proprietarii care intenţionează să vândă monumente istorice transmit serviciilor Ministerului Culturii înştiinţarea privind intenţia de vânzare. În cazul în care Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile deconcentrate nu îşi exercită dreptul de preemţiune în termen de maximum 25 de zile de la data înregistrării înştiinţării, acest drept se transferă autorităţilor publice locale care îl pot exercita în maximum 15 zile. CJ Timiş spune că pentru anul 2014 Direcţia Buget – Finanţe nu a prevăzut fonduri pentru achiziţionarea de imobile cu altă destinaţie care intră sub incidenţa legislaţiei care reglementează dreptul de preemţiune.

“Tranzacţia anului”, abandonată

Deşi nu a prevăzut fonduri pentru cumpărarea unor imobile în baza dreptului de preemţiune, administraţia judeţeană rămăsese până la un moment dat consecventă deciziei de a achiziţiona clădirea de pe bulevardul Revoluţiei, în care au funcţionat ani buni Finanţele Publice, CJ Timiş introducând un proiect în acest sens pentru şedinţa de plen din februarie. Însă mai mulţi consilieri judeţeni au precizat că există un interes suspect legat de achiziţionarea acestei clădiri, în contextul în care, acum, nici măcar descentralizarea nu mai poate fi invocată ca pretext pentru această tranzacţie.

Consilierul judeţean PDL Marius Martinescu spune, însă, că CJ Timiş nu a mai adus explicaţii suplimentare legate de neexercitarea dreptului d preemţiune şi nici nu a mai pomenit nimic despre fostul imobil al Finanţelor. Pentru că, afirmă Marius Martinescu, “din câte am înţeles, s-au încurcat în legislaţie, şi tranzacţia nu s-a mai putut perfecta. Oricum, achiziţia era justificată prin faptul că, în urma procesului de descentralizare, în subordinea Consiliului Judeţean intră mai multe instituţii care au nevoie de sedii. Ceea ce nu mai e cazul”.