Curtea Europeană a Drepturilor Omului atrage atenţia asupra duratei mari a procedurilor judiciare din România, precizând că până în prezent s-a pronunţat în 200 de cazuri legate de această problemă şi mai are pe rol alte 500.

Asociaţia pentru Apărarea Drep­turilor Omului în România – Comitetul Helsinki semnalează, citată de Media­fax, importanţa hotărârii C.E.D.O., de marţi, în cazul „Vlad şi alţii c. Româ­niei”, prin care Curtea a constatat o deficienţă de ordin general a siste­mu­lui legislativ român, care nu prevede remedii eficiente în cazul unei durate nerezonabil de mari a unui proces civil sau penal.

Constatând faptul că, până în pre­zent, s-a pronunţat cu privire la apro­ximativ 200 de cazuri legate de durata procedurilor judiciare şi există alte aproape 500 de cazuri pe rol cu privire la aceeaşi problemă, toate împotriva României, C.E.D.O. a apreciat că este vorba de o problemă sistemică. „În ciuda progresului făcut de România pentru a rezolva această problemă, Curtea a constatat că luarea de măsuri semnificative şi pe termen lung ar tre­bui să continue sub supravegherea Consiliului de Miniştri. În special, Curtea încurajează Guvernul României să asigure dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil fie prin îm­bunătăţirea remediilor legale existen­te, fie prin adăugarea unora noi, cum ar fi un remediu compensatoriu con­cret şi clar reglementat”, spune repre­zentanţii C.E.D.O.

A.P.A.D.O.R.-CH spune că apre­cia­ză drept absolut necesară introducerea în legislaţia naţională a unui text de lege care să prevadă acordarea de daune morale şi materiale persoanelor implicate în procese penale sau civile excesiv de lungi. Noua legislaţie civilă şi penală nu răspunde acestor cerinţe.

În cazul „Vlad şi alţii c. României”, C.E.D.O. s-a pronunţat cu privire la plângerile formulate de trei petenţii – Mihai Vlad, Flaviu Plaţa şi Vasilica Bratu –, toate cu privire la durata procedurilor judiciare, se arată în hotărârea curţii.

Mihai Vlad, arestat în 1994 pentru omor deosebit de grav, a fost judecat pentru următorii 12 ani şi condamnat de patru ori. Condamnarea sa a fost respinsă la apel de trei ori, însă a patra oară a fost pronunţată definitv în aprilie 2006. Flaviu Plaţa, a sesizat C.E.D.O. cu privire la faptul că proce­sul pe care îl are cu mătuşa sa pentru o moştenire du­rează de peste 16 ani şi încă nu s-a fina­lizat, iar Vasilica Bratu, acuzată de abuz în serviciu, a reclamat faptul că proce­durile judiciare în care a fost parte au durat nouă ani. De ase­menea, ultimii doi petenţi au reclamat faptul că nu au la dispoziţie pe plan intern acces la un re­mediu eficient cu privire la durata exce­siv de lungă a procedurilor judiciare.