Eterna problemă a împărţirii „personalizate” a banilor publici către primăriile din judeţ a fost din nou subiect de discuţii şi controverse la şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean de la sfârşitul săptămânii trecute. De data aceasta, probabil pentru că există şi o experienţă mai veche a împărţelii după criterii greu de stabilit, s-au dat deoparte de la început bani pentru şcolile şi grădiniţele neautorizate sanitar, care trebuie reabilitate rapid.

Împărţire cu scandal

Aşteptata rectificare de buget, cu împărţeala banilor către Primării a fost motivul unor noi dispute în plenul Consiliului Judeţean, cu ocazia şedinţei extraordinare de la sfârşitul săptă­mâ­nii trecute. Ca de obicei, spun consi­lierii judeţeni P.D.-L. primăriile cu pri­mari din Opoziţie au fost defavorizate, în raport cu cele ale căror primari sunt din arcul puterii.

Şi, deşi consilierii judeţeni PDL au votat contra şi au spus că împărţeala nu e corectă, proiectul a fost votat de „maşinăria de vot” a majorităţii. Adevă­rul este că, oricine consultă lista cu su­mele repartizate, poate vedea diferen­ţe majore între primării asemănătoare ca mărime a „zonei de acoperire” şi popu­laţie. Astfel, dacă primării precum To­meşti, Peciu Nou, Lovrin au primit doar 6.000 de lei, altele, precum Jebel, Jamu Mare, Iecea Mare au primit dublu, adi­că 12.000 de lei. Sunt însă şi Primării din ju­deţ, cum sunt Giroc sau Ghiroda care au primit la „rectificare” suma de zero lei.

„Oricine vede această împărţire îşi dă seama. Avem primării care au pri­mit 5.000 de lei, în timp ce primării ale USL au primit 12.000 de lei, mai mult decât dublu. Actuala conducere a Consiliului Judeţean nu şi-a schimbat năravul, iar banii se împart din nou aproape exclu­siv pe criterii politice. Oricum, banii sunt extrem de puţini, raportaţi la bugetul unei Primării, şi confirmă din nou valoarea pe care o are Timişul în ochii actualului Guvern”, spune consilierul judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

Bani pentru şcolile care nu sunt autorizate sanitar

Timişul a primit în total, pentru această rectificare, suma de 1.462.000 de lei, care a fost alocată primăriilor „pentru achitarea arieratelor prove­ni­te din neplata cheltuielilor de funcţio­na­re si/sau de capital, în ordinea cro­nologică a vechimii arieratelor, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofi­nanţare locală.”

Un aspect pozitiv este că, de aceas­tă dată, poate şi în urma unui demers „extrem” al Inspectoratului Şcolar, în­a­inte să se facă împărţirea către Primă­rii, s-a alocat o cotă parte din aceşti bani pentru reabilitarea şcolilor care funcţionează în prezent în judeţ, deşi nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare. „Urmare a situaţiei trans­mise de Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş privind lista unităţilor de învă­ţă­mânt neautorizate la data de 05.09.2013 primită de la Direcţia de Sănătate Pu­blică Timiş, vă rugăm să aprobaţi alo­carea cu prioritate a unor sume pentru finalizarea lucrărilor necesare obţi­nerii autorizaţiei de funcţionare a şco­lilor şi grădiniţelor”, se arată în adresa Direcţiei Buget Finanţe a C.J.T., des­tinată conducerii Consiliului Judeţean.

Astfel, suma de 540.000 de lei s-a împărţit în tranşe de 20.000 de lei către grădiniţe şi şcoli din Babşa, Nevrin­cea, Teş, Chevereşu Mare, Vucova, Clopodia, Ohaba Lungă, Dubeşti, Sânmihaiu Român, Zgribeşti, Luncanii de Jos, Topolovăţu Mare, Sudriaş, Surducu Mic, Susani, Opatiţa, Begheiu Mic, Făget, Percosovo, Şemlacu Mic, Margina şi Checea.

Nu este sigur însă că, în cazul aces­tor unităţi, banii respectivi – 20.000 de lei vor fi suficienţi pentru remedierea problemelor care au făcut imposibilă obţinerea autorizaţiei sanitare.

Pe parcursul lunii august, repre­zentanţi ai Inspectoratului Şcolar şi ai Direcţiei de Sănătate Publică au făcut control la cele 185 de unităţi de învăţă­mânt din Timiş. S-a ajuns la concluzia că în 43 de cazuri – 16 şcoli şi 27 de grădiniţe cu program normal – nu poate fi acordată autorizaţie sanitară de funcţionare. Avizul igienico-sanitar nu a fost acordat fie din cauza nefina­lizării lucrărilor de reabilitare, fie din cauza lipsei racordării la reţeaua de apă potabilă, fie din pricina statutului incert al unor clădiri, multe fiind im­plicate în procese de revendicare.