Vina pentru abandonarea proiectului autostrăzii Arad – Timişoara continuă să fie pasată între oficialii români, după ce oficialităţile sârbe au anunţat că ar fi fost în continuare interesate de acest proiect.

Pasarea vinei

Un proiect de infrastructură rutieră foarte interesant pentru zona de vest a României, autostrada Timişoara – Belgrad, ce pare să fi fost abandonat a făcut zilele trecute obiectul unui adevărat război al declaraţiilor.

Totul a pornit de la afirmaţia premierului Sorin Grindeanu, care a declarat că tronsonul de autostradă care ar fi trebuit să lege Timişoara de Pancevo şi apoi de capitala Serbiei, Belgrad, a fost abandonat. „Nu din partea noastră, ci din partea Serbiei s-a renunţat”, şi-a nuanţat declaraţia Sorin Grindeanu,

Răspunsul autorităţilor sârbe nu a încetat să apară, reprezentanţii Guvernului din ţara vecină precizând că  Ministerul român al Transporturilor este de vină pentru această situaţie, că nu a început în timp util demersurile necesare, iar sârbii nu sunt dispuşi să îşi asume riscurile de penalizare financiară aferente proiectului din bani europeni.

„Pentru realizarea proiectului în cadrul programului IPA de colaborare transfrontalieră cu România, partenerul lider de proiect, Ministerul Transporturilor din România, ar fi trebuit ca în timp util să aprobe începerea proiectului. Dar aceasta nu s-a întâmplat. Din cauza riscului pe care Serbia, în calitate de partener în proiect, ar fi dus la suportarea consecinţelor financiare, ca urmare a începerii cu întârziere a proiectului, s-a decis ca în apelul IPA transfrontalieră să fie susţinut următorul proiect, unul în domeniul sănătăţii, aprobat de către partenerii sârbi şi români”, au menţionat oficialii Ministerului Construcţiilor şi Infrastructurii din Serbia.

Conform acestora, Serbia susţine în continuare realizarea proiectului de construcţie al autostrăzii Pancevo – Vârşeţ – Vatin – Timişoara, „aceasta pentru că este vorba despre o autostradă de importanţă atât regională, cât şi naţională”.

La scurt timp a venit şi contra-replica Ministerului Transporturilor, care a dat vina pe „greaua moştenire” lăsată de Guvernul Cioloş.  „În cursul anului trecut, Guvernul sârb a solicitat în mai multe rânduri întâlniri cu partea română pentru a promova şi a dezvolta acest proiect. Din istoricul pe care l-am primit în cadrul ministerului, se pare că partea română, conducerea ministerului de la acel moment, să zicem că nu a dat curs invitaţiei, nu au existat întâlnirile între guvernul sârb şi guvernul român pe partea de dezvoltare şi de implementare a acestui proiect”, a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. Chiar şi aşa, ministrul Transporturilor continuă cu teoria că autorităţile sârbe poartă responsabilitatea pentru stoparea proiectului, precizând că „în data de 2 martie am promovat memorandumul în Guvern pentru semnarea acordului între guvernul sârb şi guvernul român pentru promovarea acestui proiect. În cele din urmă, autorităţile sârbe au decis, când s-a întrunit comisia româno-sârbă, pe proiectul respectiv să nu mai susţină acest proiect”.

„Autorităţile sârbe susţin în continuare acest proiect de care este fără îndoială nevoie, nu doar pentru zona de vest a României”, ne-a declarat Slavomir Gvozdenovici, reprezentant al Uniunii Sârbilor din România.

Planuri vechi pentru o şosea de mare viteză între Timişoara şi Belgrad

Încă din 2014 se promitea că până la sfârşitul anului se vor stabili cele mai bune modalităţi de finanţare a unei autostrăzi de circa 100 de kilometri între Belgrad şi Timişoara.

Au trecut de atunci doi ani, sursele de finanţare nu s-au căutat şi nici nu s-a iniţiat măcar un demers de întocmire a documentaţiei preliminare pentru o asemenea investiţie.

În varianta vehiculată acum doi ani, autostrada era văzută ca o porţiune a Coridorului 11, de la Belgrad, peste Panciova şi Vîrşeţ, până la Timişoara. Conform societăţii naţionale de drumuri din ţara vecină, autostrada Belgrad – Vârşeţ se afla pe lista proiectelor care au intrat în adoptarea planului general pentru dezvoltarea circulaţiei în Serbia, un fel de echivalent al Masterplanului românesc, valoarea construcţiei a 92 de kilometri de autostradă, care leagă Belgrad – Panciova – Vîrşeţ, fiind de 570 de milioane de euro.   

Integrată în acest proiect, România avea de finalizat doar autostrada de la Punctul de Frontieră Moraviţa până la Timişoara, în lungime de 60 de kilometri. Noua autostradă Timişoara – Belgrad era gândită ca o parte dintr-un proiect mai amplu, prin care Timişoara va fi legată de Italia, prin coridorul european XI. Finalizarea Coridorului XI prevede construcţia autostrăzii Timişoara – Vîrşeţ – Panciova – Belgrad – Bar, iar cu feribotul s-ar putea ajunge la Bari, în Italia. 

Proiectul acesta a început în 2010, când ministrul sârb al Infrastructurii, Milutin Mrkonjic, şi ministrul muntenegrean al Transporturilor, Andrija Lompar, au semnat un document trimis la Uniunea Europenă pentru recunoaşterea Coridorului 11 ca drum oficial european.