Unul dintre cele mai importante proiecte pentru reţeaua hidrografică a Timişului – creşterea nivelului lacului de acumulare de la Surduc, pentru asigurarea unui volum de apă suplimentar, necesar inclusiv pentru Timişoara, şi extinderea sistemului de irigaţii, ar putea fi anulat din cauza caselor de vacanţă construite ilegal pe malul lacului.

Mai puţine irigaţii, mai multe case de vacanţă

Încă din anii 70, lacul de acumulare de la Surduc a fost amenajat în ideea unei umpleri ulterioare, cu scopul de a se asigura un volum de apă necesar pe plan local, dar şi pentru extinderea reţelei de irigaţii, în contextul unei secete în creştere.

Acest proiect, planificat de 40 de ani, ar putea fi anulat din cauza caselor de vacanţă construite fără autorizaţie pe malul lacului, sub cota de inundaţii. Iar proprietarii de vile din buza lacului au un aliat de primă mână în administraţia judeţeană. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a declarat la ultima şedinţă de plen, că a discutat proiectul de la Surduc cu reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Ministerul Mediului şi a obţinut promisiunea că se încearcă revizuirea proiectului de la Surduc pentru creşterea lacului cu şase metri până la 198 de metri. „Am propus să nu mai crească, să rămână la 192 plus zona de siguranţă şi astfel s-ar putea să legalizăm şi căsuţele care se găsesc acolo şi nu au autorizaţie”, mai spune Tit Bojin.

Ideea i se pare neinspirată unui fost director al Administraţiei Bazinale Banat, actual consilier local PNL, Ştefan Sandu. „Cei care au construit în zona inundabilă ştiau foarte bine care e situaţia – este o decizie luată din 1976. Iar casele de vacanţă s-au construit ilegal după 1989. Să modifici acum o strategie menită să asigure un volum mare de apă pentru irigaţii, în contextul în care seceta se acutizează la nivel local, doar pentru nişte case construite ilegal acolo mi se pare inadmisibil. Lacul Surduc a fost un proiect gândit în perspectivă, de care Timişul are nevoie. Cei care au construit acolo case nu au respectat niciun fel de reguli şi nu ştiu cum a fost posibil ca autorităţile locale să închidă ochii. Proprietarii acelor case de vacanbţă ar trebuie să fie mulţumiţi că li s-a permis să aibă acele construcţii ilegale acolo atâţia ani”, mai spune Ştefan Sandu.

Un proiect de anvergură

Încă de acum trei ani, pe fondul schimbărilor climatice, care preconizau perioade tot mai lungi de secetă pe timp de vară, Administraţia Bazinală Banat anunţa că intenţionează să dubleze în următorii ani volumul lacului Surduc. Astfel, pe timp de secetă, lacul urma să asigure apa necesară irigaţiilor şi alimentarea localităţilor din zonă, inclusiv a Timişoarei. De aceea, s-a dorit inundarea controlată a zonei peri-acvatice, care va duce la creşterea nivelului apei în lac cu şase metri şi la inundarea caselor de vacanţă construite fără autorizaţie pe actualul mal al lacului.

E un proiect care a fost prevăzut încă de la momentul creării actualului lac. Construcţia barajului din zonă a început în 1972, iar acumularea Surduc, în 1975, atingând în anul 1977 aproape 25 de milioane de metri cubi de apă. Etapa a doua a construcţiei a început în 1981, lacul fiind proiectat pentru acumularea unui volum de apă de 51 de milioane de metri cubi. Ceea ce înseamnă că proiectarea acumulării permite fără probleme dublarea actualului volum de apă.

S-a prognozat în acest context că exploataţiile agricole profesioniste nu vor putea rezista fără sisteme de irigaţii, şi de aceea capacitatea lacului trebuie să permită alimentarea acestor sisteme. În plus, creşterea volumului actualei acumulări de apă are şi un avantaj turistic, în sensul că oferă oportunitatea de a se mai dezvolta o zonă de interes turistic pentru Timiş, în continuarea plajei existente.

Deşi acest proiect pare să aibă numai avantaje pentru judeţ, el a reprezentat o veste extrem de proastă pentru proprietarii de case de vacanţă din zonă, care au ignorat avertismentele Primăriei şi fostei Direcţii de Apă Banat, construindu-şi vile în buza lacului, fără să aibă autorizaţii. Pe plajele lacului Surduc sunt în prezent aproximativ 30 de case de vacanţă fără autorizaţie de construcţie şi care se află sub cota de inundaţie de 198 de metri. Printre proprietari se numără şi politicieni, dar şi oameni de afaceri cunoscuţi din Timişoara.