Proiect aquapark-ului de la Dudeştii Noi, în care a fost cooptată şi Primăria Timişoara, ar putea să fie pus pe pauză pe timp nedefinit, din cauza actualelor prevederi care limitează finanţările europene la staţiunile balneare. Din acelaşi punct de vedere, şi proiectul paralel al aquapark-ului din Timişoara, care se doreşte a fi realizat tot cu fonduri europene, ar putea ajunge în acelaşi gen de impas.

Un impediment greu de depăşit

Conform reprezentanţilor Primăriei Dudeştii Noi, amplul proiect al aquapark-ului care ar fi urmat să se realizeze în comună, şi care ar fi fost un punct de atracţie major pentru timişorenii care iubesc agrementul balnear ar putea fi suspendat pe termen nelimitat. Şi aceasta pentru că, la amploarea investiţiei, singura şansă de realizare ar fi accesarea de fonduri europene, or, potrivit noilor reglementări, acest tip de finanţare pentru realizarea de complexuri de tip aquapark nu se mai acordă decât în cazul staţiunilor balneare.

„Suntem cu proiectul în stadiu avansat, însă am primit o veste care ne-a descurajat – noul buget al Uniunii Europene va oferi şanse pentru aceste proiecte doar pentru staţiunile balneare. Nu mai putem depune proiectul. Evident că bugetul local nu poate să susţină un astfel de proiect, însă vom încerca să identificăm surse alternative pentru acest demers”, a precizat în acest sens primarul din Dudeştii Noi, Alin Nica.

Proiectul a fost scris de Compartimentul de dezvoltare locală al Primăriei Dudeştii Noi, valoarea sa fiind de aproximativ 15.000.000  de euro, din care 30% reprezintă cofinanţare. Pentru a putea susţine cofinanţarea, Primăria Dudeştii Noi a realizat demersuri la nivelul Consiliului Judeţean Timiş şi al Primăriei Timişoara pentru un parteneriat. Iniţial Primăria Timişoara susţinea că nu este interesată de proiect. Între timp însă, se pare, şi-a reconsiderat poziţia, dorind un parteneriat cu Dudeştii Noi.

Proiectul cuprinde realizarea a cinci bazine exterioare şi a trei bazine interioare de recreere şi agrement, diverse tobogane şi accesorii acvatice de distracţie, un centru spa, o sală de sport, o sală multifuncţională, un bazin olimpic de înot, un sediu administrativ, magazine şi restaurante, 350 de locuri de parcare, un lac artificial, o plajă pentru bronzat, zone verzi şi o mică pădure în jurul centrului.

Aceeaşi problemă şi la Timişoara

Rămâne de văzut dacă aceeaşi problemă va fi întâmpinată şi la Timişoara, unde Primăria şi-a anunţat intenţia de a se angrena într-un proiect de realizare a unui aquapark. Şi investiţia de la Timişoara s-ar face predominant tot cu fonduri europene, or nici municipiul de pe Bega nu este staţiune balneară, caz în care ar putea exista un impediment similar legat de accesarea de fonduri europene.

Prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universităţii de Vest, spune că la Timişoara ar exista suficiente resurse de apă termală pentru realizarea unei investiţii de acest gen, că debitele sunt bune. „Dacă în cazul unor foraje de acest tip din judeţ s-a semnalat o scădere a debitelor, problema nu este legată de resurse, ci de faptul că instalaţiile vechi de extragere s-au înfundat şi trebuie curăţate. Cât despre limitarea finanţării pentru acest gen de investiţii la staţiuni balneare, mi se pare că e o chestiune care ar trebui regândită de către cei puşi în funcţii de conducere. Cum să se dezvolte infrastructura de turism în mediul rural, dacă se limitează totul la staţiuni? Actualele staţiuni, până a dobândi acest statut, nu erau şi ele sate sau comune? După o  investiţie într-un aquapark, o comună precum Dudeşti şi-ar putea dobândi ulterior fără probleme statutul de staţiune balneară”, mai spune Petru Urdea.

Conform primei variante de proiect de aquapark, luată în discuţie de Primăria Timişoara, s-ar dori realizarea unei zone de bazine acoperite şi în aer liber, de 15.000 de metri pătraţi, pe care să fie construite două bazine exterioare, două bazine interioare cu apă caldă/ termală, cu jocuri acvatice şi hidroterapie, o zonă de spa, terenuri de sport, birouri administrative, grupuri sanitare şi diverse spaţii auxiliare.

S-a propus, de asemenea, construirea unui hotel cu o capacitate de 70 de camere, care să deservească întregul complex, şi a unei parcări cu 300 de locuri, cu posibilitate de extindere.

Consiliile consultative de cartier ale Timişoarei au cerut ca o astfel de investiţie să fie dezvoltată în oraş şi, în acest sens, a fost identificată şi o locaţie pretabilă unui proiect de asemenea amploare. Propunerea a venit sub forma unui proiect cu soluţii concrete. Astfel, deja a fost identificată o suprafaţă de teren pe care s-ar putea amenaja un astfel de aquapark, la ieşirea spre Jimbolia, pe strada Ovidiu Balea, în zona Mehala. Este vorba de un teren de aproximativ 13 hectare, care aparţine Primăriei.