Deşi se promitea reglementarea situaţiei, în cel mai recent raport publicat de Curtea de Conturi privind gestionarea fondurilor publice la nivel local, finanţarea dată de autorităţile locale Asociaţiei „Timişoara, capitală culturală europeană” este pusă sub semnul întrebării. Fiind asociată, indirect, cu finanţările diverselor cluburi sportive făcute de Primărie sau Consiliul Judeţean.

Controverse repetate

Pe fondul controalelor în serie legate de finanţarea de către Primăria Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş a diverselor cluburi sportive, şi cu precădere a fostei echipe de fotbal Politehnica Timişoara, din perioada patronatului omului de afaceri Marian Iancu, Curtea de Conturi a extins rezervele exprimate şi în privinţa finanţării unuia dintre cele mai importante proiecte de pe agenda autorităţilor locale: Timişoara – capitală culturală europeană.

Începând de anul trecut, Curtea de Conturi a pus sub semnul întrebării justeţea formei de acordare a finanţării către Asociaţia „Timişoara – capitală culturală europeană”. În urma acestor controale ale Curţii de Conturi, din care reieşea că forma de asociere nu ar fi respect întru totul legislaţia în vigoare, Primăria Timişoara a fost nevoită să suspende plăţile către asociaţie. Ulterior, a făcut contestaţie, iar Curtea de Conturi s-a răzgândit parţial: s-a stabilit că Asociaţia „Timişoara Capitală Culturală” a fost finanţată legal şi, astfel, a fost posibil ca, începând din februarie, Municipalitatea timişoreană să reia plăţile.

Între timp însă, a apărut raportul anual al Curţii de Conturi unde, din nou, această finanţare este denunţată ca fiind necorespunzătoare. Auditorii menţionează „angajarea cheltuielilor bugetare pentru finanţarea activităţii desfăşurate de Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană fără respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la acordarea sprijinului financiar pentru programe, proiecte şi acţiuni culturale, prin finanţarea acestora din bugetul local cu sume sub formă de cotizaţii.” În acelaşi raport publicat recent, Primăriei Timişoara i se recomandă insistent „intrarea în legalitate cu privire la finanţarea activităţii desfăşurate de Asociaţia Timişoara Capitală Culturală”.

Ceea ce înseamnă că, la fel ca şi în alte obiective de control, şi în acest caz se prelungeşte o stare de incertitudine care nu are cum să fie benefică pentru proiectul în sine. Pentru că este extrem de ciudat ca o instituţie de genul Curţii de Conturi să aibă puncte de vedere diferite pe o chestiune cât se poate de clară. Aceasta nu este o premieră, consilierii judeţeni şi municipali remarcând faptul că finanţări vizate ani în şir ca fiind legale pentru cluburi sportive locale, au fost ulterior „denunţate” ca fiind neconforme cu legea.

"Ceaţă" la nivel central

Dacă aşa stau lucrurile în privinţa Curţii de Conturi, nici pe la alte structuri ale statului lucrurile nu sunt cu mult mai clare în privinţa viitorului proiectului „Capitală culturală europeană”, indiferent de oraşul care îl adjudecă.

Pe parcursul ultimelor luni s-a remarcat la nivelul Parlamentului lipsa unei strategii clare pentru oraşul care va fi declarat câştigător în urma cursei pentru desemnarea capitalei culturale europene. Ministerul Culturii a fost interpelat pe această temă de către parlamentari, solicitându-i-se să îşi asume un angajament pentru alocarea unui buget exact, etapizat, pe şase ani, pentru oraşul câştigător al competiţiei, cerându-se totodată adoptarea unui memorandum în acest sens în Guvern. „În privinţa adoptării unui memorandum care să răspundă nevoilor financiare ale acestei acţiuni, Ministerul Culturii analizează în prezent posibilitatea lansării unei astfel de iniţiative adminsitrative. Toate informaţiile cu privire la demararea procedurilor necesare în acest sens vor fi publicate pe site-ul Ministerului Culturii şi pe cel dedicat acţiunii”, a fost răspunsul Ministerului Culturii.

Daniel Vighi: "Timişoara ar trebui să marşeze mai mult pe cultura alternativă"

„Dincolo de competiţia în sine, ar trebui să ştim ce facem după aceea, în varianta unei eventuale adjudecări a acestui statut. Strategii în acest sens ar fi trebuit să fie pregătite de mult şi la nivel central, şi local”, preşedintele asociaţiei Ariergarda Timişoara, scriitorul Daniel Vighi.

În opinia sa, Timişoara ar trebui să marşeze mai mult pe cultura alternativă, pe activităţile culturale susţinute de asociaţii, teatre de stradă, cluburi culturale. „Nu cred că e o variantă bună să ne focalizăm doar pe cultura instituţională. Cred că avem o şansă reală, dar trebuie descătuşaţi tinerii, pentru că altfel rămânem tot cu Ruga Bănăţeană. Şi mai trebui schimbate lucrurile la nivel de management cultural care e, pe plan local, pe destule segmente, rămas din vremuri de mult apuse”, este de părere scriitorul timişorean.

Daniel Vighi mai spune că recenta variantă a lansării Bucureştiului în această cursă este aberantă, ţinând cont de statutul de capitală a ţării: „Sigur că într-o capitală pot fi pe două străzi mai multe teatre decât în trei oraşe din provincie”.

Promisiuni şi cam atât

În 2013, fostul ministru al Culturii, Daniel Barbu, venit în vizită la Timişoara, declara că sprijină candidatura municipiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, în 2021, şi va face lobby pentru ca dosarul de candidatură a oraşului să fie de nerefuzat: „Obiectivul pentru mine, personal, ca şi pentru prietenii mei din Timişoara, fie că îi servesc pe timişoreni la Primărie, fie la Bucureşti, în Parlament, interesul nostru este de a promova o cascadă de proiecte în următorii ani pentru a face de nerefuzat candidatura oraşului la statutul de Capitală Culturală Europeană, în anul 2021. Sigur, puteţi bănui că lobby-ul contează foarte mult, dar piatra de temelie, dosarul de candidatură, trebuie să arate nu numai că oraşul e splendid ca sit, ci şi că este unic în Europa. Dumneavoastră ştiţi mai bine care sunt instituţiile Timişoarei, e vorba şi de instituţiile de cultură, de muzeele din Timişoara”, menţiona atunci fostul ministru. După cum era de aşteptat, declaraţiile erau primite cu ostilitate la Arad şi la Cluj, şi ele candidate la acest titlu.

Senatorul de Cluj Alin Tişe, de exemplu, a reclamat la Comisia Europeană “modul partizan” în care ministrul Culturii de atunci ar sprijini candidatura Timişoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021. Alin Tişe a transmis, în acest sens, o scrisoare preşedintelui C.E., Jose Manuel Barroso, şi comisarului pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, Androulla Vassiliou. Totodată, senatorul de Cluj a solicitat sprijinul pentru asigurarea unei competiţii interne corecte, inclusiv prin legislaţia care guvernează acest concurs.

Retrospectiv, se poate concluziona că dincolo de promisiuni şi de valul de antipatii indus atunci, declaraţiile fostei conduceri a ministerului Culturii nu au adus nimic concret pe plan local.

O şansă de dezvoltare

Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană, în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. Acest titlu poate fi împărţit între două oraşe.

Conform studiilor realizate cu privire la dezvoltarea oraşelor care au fost capitale culturale europene, printre beneficii se numără creşterea turismului în medie cu 12 procente în anul respectiv, a venitului regional prin proiectele culturale desfăşurate, a venitului oraşului, precum şi relansarea imaginii acestuia. Alte beneficii sunt reprezentate de refacerea infrastructurii culturale, prin faptul că spaţiile culturale noi şi cele renovate rămân parte din infrastructura oraşului, şi de îmbunătăţirea cooperării între cetăţeni şi autorităţi.

Evenimentul „Capitală culturală europeană” este considerat a fi capabil să modifice vizibil viaţa unui oraş şi să îi marcheze viitorul. Astfel, procesul de accedere la titlul de Capitală Culturală Europeană începe cu şase ani înainte şi presupune schimbări semnificative ale oraşului la nivel de imagine şi infrastructură în sectorul cultural.

Conform studiilor realizate cu privire la dezvoltarea oraşelor care au obţinut titlul de Capitală culturală europeană, acestea beneficiază de o serie de avantaje extrem de importante pentru viaţa şi prosperitatea oricărui spaţiu urban, ca de pildă: creşterea turismului, creşterea venitului regional, creşterea venitului oraşului, relansarea imaginii oraşului, refacerea infrastructurii culturale, coeziunea socială, cooperarea dintre cetăţeni şiautorităţi şi solidaritatea reprezentanţilor politici ai oraşului.