Deşi Timişul mai are doar două surse de apă minerală omologate şi recunoscute, una dintre ele, cea de la Buziaş continuă să fie neexploatată. Promisiunile de redeschidere a fabricii în acest an nu s-au concretizat până în prezent.

Doar două surse recunoscute – una „pe pauză”

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a revizuit recent lista apelor minerale recunoscute. Potrivit acestei liste publicate în Monitorul Oficial, sunt recunoscute 68 de mărci de ape minerale, dintre care în Timiş se mai regăsesc doar două – „Aqua Vital”, din Sacoşu Mare, şi „Buziaş”.

În cazul celei de-a doua, existenţa pe piaţă este una doar teoretică, pentru că una dintre cele mai cunoscute mărci ale Banatului, apa minerală Buziaş, a dispărut de pe rafturile magazinelor de peste doi ani, în urma închiderii fabricii de îmbuteliere. S-a promis redeschiderea ei, în acest an, însă până în momentul de faţă nu s-a concretizat acest plan.

Directorul staţiunii Buziaş, Sorin Munteanu, candidat la Primăria Buziaş, spune că, deocamdată, fabrica de îmbuteliere, care are propriul izvor, nu s-a redeschis. „Ştiu că există un plan de retehnologizare şi împărţire a acelui perimetru într-o fabrică de componente automotive şi o variantă mai modernă a fabricii de îmbuteliere. Rămâne de văzut cum se vor materializa aceste intenţii”, mai spune Sorin Munteanu.

Problema a fost luată în discuţie şi în Parlament, unde, într-o interpelare pe tema necesităţii valorificării mai bune a apelor minerale s-a menţionat: „În ultimele decenii, apa îmbuteliată are o miză extrem de mare. Substanţa primordială a planetei a ajuns o marfă cu un preţ de 1.000 – 2.000 de ori mai mare decât apa de la robinet. România dispune de aproape tot spectrul de resurse minerale posibile, aflându-se în primele 5 locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte potenţialul resurselor minerale. Aproximativ 60% din apele minerale ale Europei se află în ţara noastră, însă mai puţin de 20% sunt exploatate. Vorbim despre peste 2.000 de izvoare. Nu ştim şi nici nu vrem să învăţăm să profităm şi să valorificăm resursele noastre naturale.  Stăm şi ne uităm cum fabricile îşi închid porţile, iar apa minerală care ţâşneşte din pământ se întoarce tot în pământ”, se preciza de la tribuna Camerei Deputaţilor.

Acţiuni rapide, foarte necesare

La începutul anului 2014, fabrica de la Buziaş şi-a închis porţile. Conform variantelor vehiculate pe plan local, fabrica a fost închisă pentru că se resimţea acut nevoia de retehnologizare.

Pe de altă parte, a fost afectată în ultima perioadă de concurenţă neloială din partea unor fabrici apărute peste noapte, care vindeau apă de masă carbogazoasă, fără nicio legătură cu apa minerală de sursă, aşa cum este cea de la Buziaş. Din acest punct de vedere, spun foşti angajaţi ai fabricii, ar fi nevoie şi de o educare şi informare a consumatorului, pentru a şti cu adevărat dacă bea apă minerală, sau apă din reţea, îmbunătăţită prin filtrare şi carbogazificare.

Reprezentanţi ai Primăriei Buziaş avertizează însă că, dacă nu se iau măsuri de conservare corespunzătoare, s-ar putea pierde unele dintre cele mai valoroase surse de apă minerală din România. „Am lucrat în fabrică şi îmi este extrem de greu să cred că apa care izvorăşte dintr-o sursă naturală nu este rentabilă. Eu sper să se redeschidă fabrica, pentru că îndată sunt doi ani de când s-a închis. Nu ştiu ce intenţii există în privinţa unităţii, dar vă pot spune că nişte izvoare care nu sunt exploatate se surpă, se nisipează”, ne preciza pe această temă Florian Petru Aldan, viceprimarul oraşului Buziaş.