Adriana Babeţi, Alexandru Potcoavă şi Radu Pavel Gheo. Foto: Librăria La două bufniţe

În perioada 5-13 martie, Alexandru Potcoavă va susține un turneu de promovare dedicat romanului său, Viața și întoarcerea unui Halle, povestea unui timișorean născut în Austro-Ungaria și devenit după 1918 cetățean român.

Alexandru Potcoavă își va întâlni cititorii din Arad (5 martie, ora 17, la Librăria Corina), Oradea (6 martie, ora 12, la Universitatea din Oradea, şi ora 17, Librăria Humanitas), Sibiu (10 martie, ora 18, la Librăria Humanitas), Brașov (11 martie, ora 18, Librăria Humanitas), Cluj (12 martie, ora 18, Book Corner Librarium) și Iași (13 martie, ora 17, la Librăria Orest Tafrali, şi ora 18, la Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu”).

Saga de familie, bildungsroman și epopee istorică, Viața și întoarcerea unui Halle, apărut de curând în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom, este povestea unui timișorean născut în Austro-Ungaria și devenit după 1918 cetățean român.

Pe 7 februarie s-au împlinit 120 de ani de la nașterea lui Halle, străbunicul lui Alexandru Potcoavă. Și aproximativ 75 de ani de la moartea lui într-un lagăr. „Dorința lui cea mai mare a fost să se poată întoarce la familie. Care l-a așteptat mereu să revină și i-a păstrat vie amintirea, ca dovadă și cartea mea. Așa că dedic acest roman tuturor celor care vor să se întoarcă acasă. Dar mai ales celor care cred că nu mai au motive s-o facă”, spune Alexandru Potcoavă.

„Prin ochii lui de contabil și, mai apoi, de administrator de hotel ni se conturează o frescă inedită a Timișoarei din perioada interbelică. Deși tihnit și cosmopolit, orașul n-a fost ferit de turbulențele ideologice din anii ’30, care au provocat tensiuni între etniile conlocuitoare. Viziunea lui Halle Rezső asupra evenimentelor ce culminează cu rebeliunea legionară și atacul Reich-ului împotriva Iugoslaviei ilustrează cu realism și o ironie «la firul ierbii» această lume tulburată, căci în hotelul unde lucrează protagonistul sînt cazați în 1940 ofițerii Wehrmacht-ului, sosiți în Banat cu Misiunea militară germană”, spune Radu Pavel Gheo.

Potrivit acesstuia, perspectiva obiectivă, uneori tăioasă, alteori încărcată de un umor negru, e asigurată și de faptul că Halle e un evreu convertit la creștinism: „Asta îl situează între lumi care îl resping deopotrivă. În toiul celui de-al Doilea Război Mondial, dat afară din serviciu din pricina legilor antisemite, Halle se refugiază în Ungaria, unde i se mai permite încă să muncească, însă își lasă familia acasă. Ia cu el, pe lîngă propriile povești, și pe cele ale soției cu origini elvețiene și maghiare și le împărtășește colegilor din lagărul în care ajunge în 1944, atunci cînd statul ungar îi strînge și pe evreii botezați, trimițîndu-i la muncă forțată. Halle Rezső dispare în război. Întoarcerea sa, îndelung așteptată de familie, se produce prin rememorările unui supraviețuitor din lagăr și ale fiicei Julianna, într-un roman de o intensitate dureroasă semnat de strănepotul său.”

Alexandru Potcoavă (n. 1980, Timișoara) a publicat alexandru potcoavă iar bianca sta-n alex (poezie, Marineasa, 2001, volum care a primit Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, Pavel și ai lui (roman, Brumar, 2005), Șoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli! (roman, Tracus Arte, 2011), Ce a văzut Parisul (proză scurtă, Herg Benet, 2012), Într-o zi nu ne vom mai recunoaște (poezie, Casa de Editură Max Blecher, 2016). A fost inclus în mai multe antologii din România, iar o serie de texte i-au fost traduse în engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, croată, slovacă, turcă, greacă și ebraică. Este membru al PEN Club România.