Deputaţii europeni de la Comisia pentru sănătate au votat noi reguli pentru produsele din tutun. Acestea au ca scop reducerea numărului de fumători în U.E. şi împiedicarea tinerilor să se apuce de fumat. Noile reglementări ar putea da lovitura de graţie producţiei autohtone de tutun. În prezent în Timiş se mai cultivă doar 28 de hectare cu tutun, după ce, în anii când funcţiona Fabrica de Ţigări Timişoara, se cultivau mii de hectare.

Un cadru tot mai restrictiv

Comisia pentru mediu, să­nătate publică şi siguranţă ali­mentară a Parlamentului Euro­pean a aprobat, săptămâna tre­cută, revizuirea Directivei anti-tutun, care va interzice mai mul­te arome, documentul urmând să fie votat în plen în februarie sau martie. Acordul include in­ter­zicerea noilor arome, pre­cum cele de vanilie şi căpşuni şi creşte­rea suprafeţei dedicate avertis­mentelor de pe pachete privi­toa­re la pericolul tutunului pentru sănătate. Totodată, vor fi per­mişi doar aditivii esenţiali pro­du­cerii ţigărilor. Ţigările elec­tronice vor fi reglementate ca produse medicinale numai dacă au ca scop ajutarea persoanelor care doresc să se lase de fumat (altfel, sunt reglementate ca pro­duse din tutun). În plus, contra­banda cu produse din tutun va fi combă­tută prin noi reguli U.E.

Noile reglementări prevăd că toate ţigaretele şi ţigările rula­te vor avea avertismente combi­nate (ilustraţie plus text) de 65% – faţă de 75% propunerea C.E. –, afişate pe ambele feţe ale pache­telor de produse din tutun. Toto­dată, pentru a spori vizibilitatea avertismentelor de sănătate, va trebui ca ele să fie amplasate pe ambele feţe ale ambalajului. Anu­mite elemente ale pachetelor vor fi standardizate şi toate mijloa­cele de promovare, precum şi orice referinţă la gust sau aro­mă, vor fi interzise pe pachete.

La nivel european, va fi creat un sistem de urmărire cu elemen­te de securitate pentru produsele din tutun, cu scopul de a combate comerţul ilicit. Pentru început vor fi vizate ţigaretele şi tutunul de rulat.

Propunerea referitoare la re­vizui­rea Directivei din 2001 pri­vind tutunul este unul dintre pro­iectele care au suscitat cele mai nume­roase controverse din ultimul timp. Lobby-ştii din industria tu­tunului au evocat pierderile masi­ve, generate de interzicerea utili­zării aditivilor, în timp ce nume­roase organizaţii non-guverna­mentale au invocat pericolele fumatului asupra sănătăţii. Şi la nivel de ţări au existat diferite puncte de vedere. Unele au spriji­nit necon­diţionat Directiva, în timp alte state, printre care şi Ro­mânia, au fost împotrivă. 

Potrivit unui studiu realizat de Roland Berger, prin implemen­tarea acestei directive, România ar putea pierde până la 200 de milioa­ne de euro anual. Un alt im­pact ne­gativ enunţat de Roland Berger este reducerea locurilor de mun­că din domeniu, estima­rea pen­tru România fiind o scă­dere cu circa 19.000 de posturi. În pre­zent, în domeniu lucrează apro­ximativ 61.000 de oameni, din care 18.000 în producţie şi 43.000 în vânzări angro, distri­buţie şi retail.

Doar 28 de hectare cultivate cu tutun în Timiş

Începând din acest an ar trebui să intre în vigoare o serie de norme europene foarte stricte legate de adi­tivii şi aromele folosite pen­tru prelucrarea tutunului Bar­ley – soiul de tutun cultivat cel mai mult în cele 13 ţări europene cultivatoare de tu­tun, printre care se numără şi România.

Pe plan naţional, produ­că­torii agricoli au renunţat treptat la cultivarea tutu­nu­lui, după închiderea, pe rând, a marilor fabrici de tutun din subordinea Societăţii Na­ţio­nale a Tutunului Românesc, privatizată în 2003.

Închiderea Fabricii de Ţigarete Timişoara a făcut ca şi în Timiş producătorii să renunţe la această cultură, deşi era una dintre cele mai profitabile din judeţ. Fiind o plantă nepretenţioasă şi ca­re asigura producţii mari, din 1992, când în Timiş se culti­vau 24 de tone de tutun, s-a ajuns, în 1998, la o producţie de peste 900 de tone. După care, din cauza închiderii fa­bricii timişorene, tutunul nu a mai fost cultivat deloc. „După ce s-a închis Fabrica de Ţigarete Timişoara s-a ales praful de această cultură în Timiş, deşi era una foarte profitabilă”, susţine timişo­reanca Nina Găvan, fost li­der de sindicat al Fabricii de Ţigarete Timişoara.

Reprezentanţii Direcţiei Judeţene Agricole Timiş spun că abia în ultimii doi ani a reînceput cultivarea de tutun în Timiş, pe suprafeţe relativ mici, beneficiarul producţiei fiind o fabrică din Ungaria. „Firma din Ungaria aduce sămânţă şi tot ea co­lectează producţia obţinută de pe o suprafaţă de aproxi­mativ 28 de hectare cultiva­te cu tutun în judeţ. Pe vre­muri se cultivau mii de hec­tare în judeţ, cu soiuri pre­cum Barley sau Kent”, spu­ne inginerul Viorel Solo­mie, din cadrul Direcţiei Agricole.