Îngrijorate, probabil, de creşterile ratei şomajului anunţate la nivel european, structurile de specialitate ale Comisiei Europene au creat un plan de acţiuni menit să atenueze efectul restructurărilor şi al disponibilizărilor, care continuă să afecteze şi acum majoritatea statelor membre U.E.

Cod de bune practici pentru atenuarea efectului pierderii masive de locuri de muncă

Restructurările afectează toate ţările din Europa şi reprezintă o problemă reală în contextul rece­siunii. Din 2002 şi până în prezent, în U.E. s-au înregistrat peste 16.000 de operaţiuni de restructurare, care au dus la pierderea netă a peste două mi­lioane de locuri de muncă. Comisia Europeană urmăreşte să stopeze această tendinţă prin introducerea unui set de bune practici pentru între­­prinderi, lucrători, sindicate, organi­zaţii patronale şi administraţii publice.

Pornind de la rezultatele con­sul­tării publice lansate pe această temă, C.E. a elaborat orientări bazate pe experienţa societăţilor comerciale. A­cestea abordează preocupările tutu­ror grupurilor implicate şi propun mo­da­lităţi prin care întreprinderile pot să anticipeze restructurarea şi să ges­tioneze procesele specifice. Se speră, astfel, că bunele practici publi­cate vor ajuta întreprinderile să anti­cipeze mai bine nevoile şi competen­ţele necesare pe piaţa forţei de mun­că şi să vină în sprijinul lucrătorilor conce­diaţi care îşi caută un alt loc de muncă.

Printre măsurile specifice se numără monitorizarea strategică pe termen lung a evoluţiilor pieţei, ur­mă­rirea permanentă a nevoilor în ma­terie de competenţe şi locuri de mun­că, furnizarea de servicii de formare şi consilie­re profesională pentru lucrătorii afectaţi şi sprijinirea aces­tora pentru a-şi găsi noi locuri de mun­că, impli­carea unor organisme exter­ne – au­torităţi publice, univer­si­tăţi, centre de formare şi valorifica­rea la maxim a fondurilor U.E. pen­tru pro­movarea creării de locuri de muncă.

Planurile C.E. vizează nu doar să ofere exemple de bune practici, ci şi să contribuie la menţinerea com­pe­titivităţii întreprinderilor pe termen lung. În plus, ele ţin cont de contextul mai larg al impactului economic şi social pe care restructurările îl au asu­pra oraşelor şi regiunilor afecta­te. C.E. încurajează Guvernele state­lor membre să sprijine şi să promo­veze aceste orientări şi să ia în con­siderare aplicarea acestora în cazul angajaţilor din sectorul public. Până în 2016 se va întocmi un raport care să analizeze în ce măsură ar fi nece­sare acţiuni suplimentare şi even­tuale noi norme europene.

Creştere naţională a ratei şomajului

Deşi se spune că perioada de criză economică, cu disponibilizările şi conce­dierile colective aferente, ar fi trecut, acest lucru nu se vede în ansamblul economiei. În România rata şomajului e în creştere, în aproape toate judeţele.

În ultima lună, conform statisticilor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, numărul şomerilor a crescut cu peste 18.000. Rata şomajului la sfârşitul lunii noiembrie a fost de 5,60 la sută, în creştere cu 0,20 puncte procentuale atât faţă de luna octombrie, cât şi faţă de perioada similară a anului trecut.

Şi în Timiş, se constată aceeaşi creş­tere. “Avem, pe ultima lună, o uşoară creş­tere a ratei şomajului, de la 1,80% la 1,89%”, declară Simona Potîng, consilier EURES în cadrul A.J.O.F.M. Timiş. Judeţul are 5.455 de şomeri, dintre care indemnizaţi, 3.439. 2.659 sunt femei.

Din păcate, rata şomajului ar mai putea creşte în perioada următoare, fiind anun­ţate o serie de restructurări care vor duce la pierderea câtorva sute de locuri de muncă. “Ne-au fost anunţate o serie de restructu­rări în patru societăţi comerciale mari de pe raza judeţului, în urma cărora vor fi conce­diaţi 445 de angajaţi. Încă nu se ştie dacă aceste disponibilizări se vor face în această lună sau în ianuarie”, precizează Simona Potîng.