De-a lungul ultimilor ani, în Comisia Europeană s-a atras de mai multe ori atenţia asupra faptului că insecuritatea economică, accentuată de criză, este un climat care favorizează, în toate statele europene, manifestările şi grupările extremiste. Probabil pe considerentul că nu se mai poate amâna luarea unor măsuri concrete, C.E. discută în aceste zile un plan concret menit să combată manifestările extremiste în spaţiul U.E.

Grupările radicale câştigă tot mai mult teren

C.E. a publicat un plan de acţiune în zece puncte, prin care invită statele membre să depună mai multe eforturi pentru a înlătura ameninţarea pe care o reprezintă extremismul violent. Se face un apel la acţiuni preventive mai efi­ciente şi coordonate, care să permi­tă combaterea radicalizării potenţia­lilor terorişti şi înlăturarea ameninţării tot mai mari a extinderii extremismu­lui politic violent peste tot în Europa. C.E. subliniază necesitatea de a lua mai multe măsuri pentru a împiedica per­soanele cu ideologii radicale să se im­plice în activităţi extremiste şi pentru a le convinge să renunţe la acestea. Sta­tele membre sunt invitate să introducă programe care să ajute membrii gru­pă­rilor extremiste să renunţe la violenţă şi la mediul care o promovează.

Măsurile propuse includ şi crea­rea unui centru european de cunoaş­tere pentru a facilita schimbul de in­for­maţii, de rezultate ale studiilor şi de bu­ne practici în domeniul combaterii extre­mismului politic. O altă propunere pre­vede utilizarea forumurilor de dis­cuţii online şi a platformelor sociale pen­tru a lupta împotriva propagandei teroriste şi a tehnicilor de recrutare on-line.

Măsurile propuse urmăresc nu nu­mai să prevină violenţa extremistă în Europa, ci şi să-i descurajeze pe euro­penii care călătoresc în străinătate să comită acte de terorism, să participe la tabere de antrenament şi să lupte în zonele de conflict. Deseori, după ase­menea experienţe, aceştia se radicali­zează, iar la întoarcere pot deveni o ameninţare pentru securitatea internă a Europei.

C.E. anunţă că va aloca fonduri pentru formarea profesioniştilor din prima linie a combaterii extremismu­lui (poliţişti, gardieni de penitenciare, asis­tenţi sociali), astfel încât aceştia să îi poată recunoaşte şi ajuta pe cei sus­cep­tibili să îmbrăţişeze ideologii extre­miste. Cele zece recomandări formula­te sunt rezultatul a doi ani de activitate a Reţelei pentru sensibilizarea publicu­lui cu privire la radicalizare. Aceasta a fost instituită de C.E. în 2011 şi reu­neşte 700 de experţi şi de profesionişti de primă mână din întreaga Europă. C.E. a alocat 20 de milioane de euro pentru a sprijini punerea în aplicare a re­comandărilor pe parcursul următori­lor patru ani.

Terorişti formaţi online

Dacă până acum teoriile legate de radicalizarea prin intermediul inter­netului a unor tineri din categorii vul­nerabile erau considerate mai mult sau mai puţin abstracte, treptat apar şi în România cazuri concrete de acest gen.

Unul a fost intens mediatizat săp­tămânile trecute, fiind instrumentat chiar de către D.I.I.C.O.T. Timişoara. Este vorba despre cazul unui tânăr de 24 de ani din localitatea arădeană Ghio­roc, care fabrica bombe artizana­le explozive, după un manual de tero­rism pe care îl găsise de pe internet. Tânărul, care a fost reţinut în urma unei operaţiuni coordonate de D.I.I.­C.O.T. Timişoara, fabricase bombe artizanale explozive folosind nitroce­luloză, un derivat al nitroglicerinei, şi azotat de amoniu. Înainte de a fi reţi­nut, bărbatul a fost monitorizat timp de mai multe luni de către anchetatori. Ofiţeri ai S.R.I. Arad au aflat că acesta construia dispozitivele într-un labo­rator clandestin pe care şi-l amenajase în casa în care locuia, iar de pe inter­net a descărcat un manual de terorism în care era descris modul în care se confecţionează bombele.

Despre modul de manifestare a extremismului în vestul ţării s-a mai dis­cutat şi în contextul unor manifes­tări recente care canalizau antipatia locală legată de clanurile de “baştani imobiliari” în mişcări ce păreau să aibă mai degrabă un caracter extremist. Totuşi, nu par să existe până acum timi­şoreni care să se fi simţit într-un fel sau altul victime ale unor manifestări ex­tre­miste, sau a unor abuzuri sau discri­minări pe această linie. “Noi în ultimii ani nu am avut sesizări legate de abu­zuri comise de către organizaţii locale cu caracter extremist. Poate au mai existat astfel de sesizări la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discri­minării. La noi s-au înregistrat în ulti­ma perioadă  destul de multe sesizări legate de dreptul de proprietate, cuan­tumul şi calcularea pensiilor sau abu­zuri comise în justiţie”, spune Con­stantin Ivan, preşedintele Ligii pen­tru Apărarea Drepturilor Omului Timiş.