Sursă foto: Kanal D

Controversata Academie de Științe ale Securității Naționale – căreia Camera Deputaţilor îi blochează, de peste doi ani, intrarea la vot a legii privind desfiinţarea –, a fost lăsată pe cont propriu din punct de vedere financiar.

Legea nr. 5/2020, privind bugetul de stat pe anul 2020, prevede, la art. 32, că anul acesta ASSN „va fi finanțată în integralitate din venituri proprii fără a beneficia de niciun transfer sau subvenție de la bugetul de stat.”

De la înfiinţarea ASSN, în 2012 – iniţial, sub numele de Academia de Ştiinţe Militare – s-au scris multe articole de presă nefavorabile. Instituţia a fost criticată întâi pentru că a trecut la secret numele academicienilor, deşi presa cerea cu insistenţă publicarea lor, apoi, tot la secret a pus şi a păstrat şi fondurile primite de la stat, şi modul în care au fost cheltuiţi banii; pe pagina instituţiei nu a fost publicat, în toţi anii de funcţionare, niciun raport de activitate.

În iulie 2018 am publicat un articol, „Sute de mii de euro pentru o revistă şi presupuse dezbateri ale Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale”, în care scriam că, în doar trei ani, ASSN, o instituţie care, potrivit legii, trebuie să aducă plusvaloare în domeniul cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sub coordonarea ştiinţifică a SRI, a Ministerului de Interne şi a Ministerului Apărării Naţionale, a costat bugetul public peste 2,6 milioane de lei, adică mai mult de 575.000 de euro.

Pentru că pe site-ul ASSN nu existau – cum nu există nici acum – rapoarte de activitate din care să rezulte contribuţia pe care, aşa cum cere legea, instituţia şi-a adus-o în domeniul cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, am solicitat SRI, Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale – care, potrivit Legii 56/2012, privind organizarea şi funcţionarea ASSN, coordonează activitatea ştiinţifică a acestei instituţii –, să clarifice rolul pe care îl au în această ecuaţie. Din răspunsurile primite rezulta că nu a existat nicio contribuţie cuantificabilă a ASSN şi că niciuna din cele trei instituţii nu au avut treabă cu activitatea „academicienilor”.

Potrivit legii de funcţionare, ASSN – care are în componenţă trei secţii: de ştiinţe militare, de ordine publică şi de informaţii şi securitate naţională – are ca obiect de activitate:

1. dezvoltarea ştiinţelor din sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, în scopul alinierii la cerinţele NATO şi ale Uniunii Europene;
2. promovarea pe plan naţional şi internaţional a cercetărilor ştiinţifice din sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
3. coordonarea activităţii de cercetare ştiinţifică din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
4. fundamentarea necesarului de resurse de finanţare a activităţilor de cercetare-dezvoltare pe termen mediu şi lung din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
5. crearea cadrului legal pentru introducerea continuă a progresului tehnic în sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Mai scriam, în iulie 2018, că pe site-ul ASSN era publicat doar un calendar de evenimente, începând cu 2016, perioadă în care au fost menţionate doar trei evenimente (şi acelea, fără detalii elocvente): o sesiune de comunicări ştiinţifice şi o conferinţă, în mai şi iunie 2016, şi o sesiune ştiinţifică în 2017. În rest, în fiecare lună era postat – cum este şi acum – un aşa-zist eveniment ştiinţific. Care se rezuma, însă, la ceea ce „academicienii” numeau sinteza unor dezbateri (nişte articole nesemnate), pe diferite teme, dar care nu oferea nicio informaţie despre organizatori, participanţi, numele sub care a fost organizată dezbaterea, locaţie şi dată. Deci, e foarte posibil ca, de fapt, să nu fi existat nicio dezbatere.

• Citiţi şi: Sute de mii de euro pentru o revistă şi presupuse dezbateri ale Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Pentru această activitate, adică pentru trei evenimente concrete organizate în decurs de trei ani şi pentru câteva articole, dintre care unele nu aveau ca autori membrii ASSN, instituţia a primit, de la bugetul de stat, peste 2,6 milioane de lei, adică, mai mult de 575.000 de euro.

În 2016, suma alocată de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru plata indemnizaţiilor membrilor ASSN a fost de 962.204 lei, iar în 2017, de 860.760 de lei, transmit reprezentanţii MEN, invocând bugetul ministerului.

Pentru 2018, susţinea conducerea ASSN, în raportul adresat Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat, suma lunară plătită de la bugetul de stat membrilor ASSN este de 68.685 de lei, ceea ce înseamnă un buget anual alocat plăţii indemnizaţiilor de 824.220 de lei.

În ultimii ani, numărul membrilor ASSN a oscilat. Dacă în 2014 au fost 31 de membri, în 2015 – 26, iar din august 2015 – 33 (32 de membri titulari şi un corespondent), în 2016 – 23 (după demisia a 10 membri), în 2017 – 22 (după demisia membrului corepondent), iar în 2018 – 20.

În Parlament există un proiect de lege pentru abrogarea Legii nr. 56/2012, privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale. Votat în Senat în martie 2017, acest proiect este blocat la Camera Deputaţilor de aproape doi ani. Vechilor apărători ai academiei înfiinţate, în 2012, de Gabriel Oprea li s-a alăturat o garnitură nouă de cerberi, din Parlamentul şi din Guvernul României.

• Citiţi şi: Cerberii ASSN din Parlamentul şi din Guvernul României

ASSN – definită ca „for naţional de consacrare ştiinţifică ce reuneşte personalităţi ştiinţifice reprezentative din domeniul de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională” – a fost înfiinţată prin Legea nr. 56/ 22 martie 2012, modificată în iunie 2015, având iniţial titulatura de Academia de Ştiinţe Militare, lege iniţiată de parlamentarii Marian Săniuţă, Eugen Bădălan, Ion Mocioalcă, George Scutaru, Niculae Mircovici, Doru-Claudian Frunzulică, Eugen Nicolicea, Gabriel Oprea şi Teodor Meleşcanu.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.