Numărul de carduri emise în România a crescut cu aproape trei milioane în ultimul an, la 44 de milioane la finalul trimestrului doi din acest an. Dintre acestea, însă, doar 10,6 milioane sunt active, conform unor date publicate zilele trecute de BNR. Chiar şi aşa, comisioanele aferente tranzacţiilor cu cardul rămân printre cele mai mari din Europa.

Cardurile, o piaţă în creştere

Conform Băncii Naţionale a României, retragerile de numerar continuă să domine tranzacţiile cu cardul în România în trimestrul doi din acest an, atât ca număr de operaţiuni (58,4 milioane de tranzacţii la ATM şi 45,96 milioane de tranzacţii la POS), cât mai ales ca valoare a tranzacţiilor (30,2 miliarde de lei retrageri de la ATM şi 5,64 miliarde de lei tranzacţii la POS). Totuşi, numărul de tranzacţii la POS a crescut în ultimul an de la 39,19 milioane în trimestrul doi din 2013, la 45,96 milioane în trimestrul doi din acest an, în timp ce numărul de retrageri de la bancomate a rămas oarecum constant. Numărul de bancomate a scăzut în ultimul an, de la 10.844 la finalul lunii iunie 2013 la 10.736 la 30 iunie 2014.

În pofida acestei dezvoltări, conform unei investigaţii sectoriale iniţiate de Consiliul Concurenţei pe piaţa serviciilor de plăţi bancare, comisioanele interbancare aplicate în România la tranzacţiile cu carduri în sistemele VISA şi MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa.

Conform investigaţiei Consiliului Concurenţei, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip). Analiza realizată de Consiliul Concurenţei arată că nivelul mediu al comisioanelor achitate de comercianţi către băncile acceptante este 1,78% şi 2,4% din valoarea tranzacţiei. Astfel, comisionul interbancar perceput de băncile din sistemul Visa şi MasterCard influenţează, într-o proporţie însemnată, nivelul comisioanelor de servicii percepute comercianţilor şi, implicit, preţurile finale ale produselor şi serviciilor.

Analiza profitabilităţii efectuată de Consiliul Concurenţei arată că rata medie a profitului înregistrată în activitatea de emitere de carduri a fost între 62,1% şi 101,1% în ultimii ani, pentru jumătate din băncile intervievate. Totodată, studiul relevă că veniturile încasate de băncile emitente din comisioanele interbancare reprezintă între 8,1% şi 11,2% din totalul veniturilor din activitatea de emitere carduri.În condiţiile în care din veniturile totale au fost extrase veniturile din comisioanele interbancare, peste 50% dintre băncile intervievate au înregistrat o profitabilitate între 49,0% şi 79,0%. Ca urmare, activitatea de emitere a cardurilor rămâne profitabilă, pentru un număr semnificativ de emitenţi, chiar şi în absenţa comisionului interbancar.

Pensii pe card, un cadou nesperat pentru bănci

Comisioanele percepute pe piaţa cardurilor reprezintă un subiect de interes cu atât mai mult cu cât premierul Victor Ponta a sugerat că, dacă vor mai fi blocaje generate de eventuale greve ale lucrătorilor poştali, ar putea lua în calcul plata tuturor pensiilor prin sistemul bancar.

Astfel, piaţa cardurilor care ori­cum a luat avânt în ultima perioadă, ar aduce venituri foarte mari instituţiilor bancare, prin transformarea tuturor pensionarilor în posesori de cont ban­car şi card. Conform estimărilor me­diu­lui bancar, piaţa cardurilor în Ro­mânia are un potenţial de peste 900 de milioane de euro. Aceste cifre trebuie raportate la  numărul total de pensionari din România, care este de 5,27 milioane persoane, dintre care 3,81 milioane se află în mediul rural. În Timiş sunt peste 157.000 de pensionari care, în varianta în care Guvernul chiar vrea să treacă plata pensiilor în sistemul bancar, vor deveni cu toţii posesori de card şi plătitori de comisioane bancare.

“În România se fac suficient de multe plăţi cu cardul, românii par să fie tot mai deschişi faţă de această formă de plată. Cu toate acestea, mai degrabă numărul de tranzacţii comerciale online rămâne scăzut, poate şi pentru că nu există un grad suficient de mare de încredere. Din păcate, nici nu au existat preocupări pentru creşterea gradului de încredere”, spune economistul timişorean Nicolae Bobiţan.