În primăvara acestui an, a fost repus în discuţie transferul Aeroportului Timişoara de la Ministerul Transporturilor la Consiliul Judeţean Timiş. Doar că niciun oficial nu vorbeşte despre datoriile aeroportului – prezente şi, potenţial, viitoare –, pe care administraţia judeţeană va fi nevoită să le preia, să le suporte, şi nu răspunde clar ce se va întâmpla dacă CJ TImiş nu va dispune de aceste fonduri. Pentru că această situaţie va atrage după sine intrarea în insolvenţă şi, posibil, falimentul.
Corijare din mers a unei ilegalităţi
În primăvara acestui an, invocând o Hotărâre a Guvernului din 2008, 398/2008, prin care era aprobată Strategia sectorială pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor – care prevedea, printre altele, ca Aeroportul Timişoara să treacă în administrarea CJ Timiş prin transferarea, cu titlu gratuit, a pachetului de 80% din acţiuni, deţinut de Ministerul Transporturilor – administraţia judeţeană emitea o hotărâre, 78/29 aprilie 2014, prin care îşi exprima acordul pentru respectiva tranzacţie.
Câteva zile mai târziu, în 16 mai, Executivul lansa în dezbatere publică un proiect de hotârâre de guvern prin care urma să fie perfecţionată trecerea Aeroportului Timişoara la CJ Timiş.
Nu au lipsit, însă, reacţiile împotriva acestui demers. De exemplu, Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei şi prim-vicepreşedinte PDL, atrăgea atenţia că este vorba despre un act ilegal, motivând că „transferul gratuit de acţiuni printr-o hotărâre de guvern este ilegală. Îi cer premierului să nu transforme Guvernul într-un grup infracţional organizat”. El îl avertiza pe premierul Victor Ponta că, dacă semnează hotărârea de guvern, ajunge la puşcărie.
La puţin timp după aceea, proiuectul de hotărâre de guvern a fost transformat în proiect de lege. În 26 iunie, Guvernul aproba un proiect de lege privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acţiuni la „Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia” SA din proprietatea privată a statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privată a judeţului Timiş şi în administrarea CJ Timiş.
Totuşi, autorităţile lasă să persiste mari semne de întrebare în privinţa şi atât a tranzacţiei, cât şi a posibilelor efecte pe care le implică.
Poate CJ Timiş să suporte o asemenea povară?
Am adresat CJ Timiş câteva întrebări, încercând să aflăm dacă această tranzacţie – pe care administraţia judeţeană, iată, şi-o doreşte – va putea fezabilă. Am întrebat: 1. Care este suma de care CJ Timiş ar trebui să dispună, anual, pentru a administra Aeroportul Internaţional Timişoara? 2. De unde veţi lua aceste fonduri? 3. Care este bugetul pe 2014 al CJ Timiş? 4. Înainte de a emite această hotărâre de guvern, Executivul a întrebat oficial CJ Timiş dacă dispune de fonduri pentru a suporta această cheltuială? 5. Ce se va întâmpla în cazul în care, după realizarea transferului, CJ Timiş – care anul acesta are un buget de 480.417.000 de lei – va ajunge la concluzia că nu va putea suporta această cheltuială?
În jumătate din răspunsul primit de la administraţia judeţeană, ne-au fost furnizate informaţii de background, cunoscute deja: „În data de 26 iunie, Guvernul a aprobat un Proiect de Lege privind trasferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acţiuni la Societatea Naţională «Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia» SA din proprietatea privată a statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privată a judeţului Timiş şi în administrarea Consiliului Judeţean Timiş. Proiect de lege ce a fost trimis pentru aprobare în Parlament. Ca urmare, el nu apare în Monitorul Oficial al României. Astfel că până în acest moment, Consiliul Judeţean Timiş nu a primit în administrare Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia”. Cu toate acestea, ni se comunică, administraţia judeţeană şi-a exprimat acordul pentru transmiterea cu titlu gratuit al pachetului de 80% din acţiuni deţinute de Statul Român (20% deţinute de Fondul Proprietatea), prin Hotărârea CJ Timiş nr. 78/2014.
Ni se mai spune că administrarea aeroportului se desfăşoară prin Societatea Naţională „Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia” SA, astfel încât CJ Timiş „nu participă cu fonduri şi nu are prevăzut în buget cheltuieli cu această destinaţie”.
Ce spune Guvernul? Nu prea multe,
În paralel, am solicitat clarificări şi de la Guvern. Am întrebat dacă, înainte de a aproba proiectul de lege privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acţiuni al Aeroportului Internaţional Timişoara din proprietatea privată a statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privată a judeţului Timiş şi în administrarea Consiliului Judeţean Timiş, Executivul a întrebat oficial Consiliul Judeţean Timiş dacă dispune de fonduri pentru a suporta această cheltuială? Dacă da, de unde vi s-a comunicat că va proveni surplusul de fonduri care urmează a fi direcţionate spre Aeroportul Timişoara? Ni se răspunde – printr-o adresă neînregistrată oficial şi nesemnată, trimisă printr-un mail semnat „Biroul de presă al MT” – că aceasta nu este decizia Guvernului Ponta: „Guvernul României a aprobat încă din anul 2008, prin Hotărârea nr. 1030/2008, Strategia Sectorială pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor. Aceasta prevede la pct. 4.2.2.1. că Societatea Naţională «Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia» SA va trece în administrarea Consiliului Judeţean Timiş prin transferarea cu titlu gratuit a pachetului de 80% din acţiuni, deţinut de stat reprezentat de Ministerul Transporturilor. Nu s-a pus problema ca noul acţionar să dispună de fonduri pentru finanţarea aeroportului, având în vedere că SN Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia se finanţează în proporţie de 100% din venituri proprii, din anul 2009 înregistrând ân mod continuu profit”.
La întrebarea „Care este suma alocată, în 2013 şi în 2014, de Ministerul Transporturilor pentru administrarea Aeroportului Internaţional Timişoara?”, ni se răspunde: „După cum am menţionat, din anul 2009, aeroportul Timişora nu a mai beneficiat de subvenţii sau alocaţii de la bugetul de stat”.
Ce se va întâmpla cu Aeroportul în cazul în care, după realizarea transferului, Consiliul Judeţean Timiş va ajunge la concluzia că nu va putea suporta această cheltuială?, mai întrebăm noi. „Bugetul de venituri şi cheltuieli al SN Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia, aprobat pentru anul 2014 (HG nr. 328/2014), prevede de asemenea obţinerea de profit. Nu sunt prevăzute subvenţii de la bugetul de stat”, mai spun reprezentanţii Guvernului. Totuşi, nicio explicaţie pentru situaţia în care administraţia judeţeană nu va putea suporta o eventuală pierdere în bugetul Aeroportului Timişoara.
Am mai întrebat, de asemenea, în cazul căror aeroporturi din România se doreşte luarea unei măsuri similare? „Sub autoritatea Ministerului Transporturilor mai funcţionează aeroporturile din Bucureşti (Henri Coandă şi Aurel Vlaicu) şi cel din Constanţa (Mihail Kogălniceanu). În prezent, nu se punea problema diminuării participaţiei statului la aceste aeroporturi”, ne comunică oficialii Executivului.
Despre datorii, niciun cuvânt
Interesant, dar nimeni – nici reprezentanţii CJ Timiş, nici cei ai Guvernului – nu spun nimic despre datoriile pe care Aeroportul Timişoara şi despre ceea ce se întâmplă în cazul în care noul proprietar nu le va putea suporta. În luna mai, în presa locală apărea o listă a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timiş, privind cei mai mari datornici la bugetul de stat din zona de vest a ţării. Printre aceştia se numără şi Aeroportul Timişoara, cu o datorie – la finalul lunii aprilie, la Bugetul General Consolidat – de 3,6 milioane de lei, adică, aproape un milion de dolari. Va avea CJ Timiş bani să acopere această gaură. Nu răspunde nimeni cu „da” sau „nu”.
Am încercat să obţinem punctul de vedere al directorului Aeroportului Timişoara, Dan Idolu. Nu am reuşit, însă, să-l contactăm telefonic. Un fost director al Aeroportului Timişoara, Cornel Sămărtinean, confirmă, însă, că, în momentul în care aeroportul va trece la CJ Timiş, va trece cu tot cu datorii şi credite, care vor trebui acoperite şi, respectiv, plătite în continuare. „Dacă nu va mai putea plăti, urmează insolvenţa şi falimentul”, mai spune Cornel Sămărtinean.
Şi alte nebuloase
În plus, mai sunt şi alte probleme. Unii consilieri judeţeni declarau, cu puţin timp în urmă, pentru TIMPOLIS,că, aşa cum e structurat acum proiectul de preluare, toate clădirile importante ale Aeroportului, care sunt şi cele care generează venituri foarte mari, ar putea rămâne în custodia unei firme private. Conform acestora, după ce s-a aprobat ca administraţia judeţeană să devină acţionar principal, deţinând 80% din acţiuni, ar fi fost normal şi legal să se primească prin transfer, în domeniul public, integral toate bunurile aflate în domeniul public al statului şi administrarea aeroportului în acest moment, mai puţin pista şi instalaţiile aferente pistei. Or, spun aleşii judeţeni, din lectura proiectului de hotărâre rezultă că se transferă un număr minim de terenuri şi de construcţii în domeniul public al Consiliului Judeţean.
„Noi, instituţie publică, suntem acţionari majoritari, iar acţionarul minoritar este administrat de către o firmă privată. Prin urmare, este normal ca noi, Consiliul Judeţean, să asigurăm managementul aeroportului”, au precizat consilierii judeţeni care au realizat interpelări pe această temă.
Conducerea CJ Timiş nu a putut da lămuriri pe această temă. “Am aşteptat acele lămuriri, care nu au mai venit. Conform proiectului, aşa cum e acum, deşi ar primi pachetul majoritar de acţiuni, Consiliului Judeţean nu i s-ar transfera clădirile Aeroportului, care ar putea fi controlate de o firmă”, ne-a declarat unul dintre ei, consilierul judeţean PDL Marius Martinescu.
Un transfer tatonat de ani buni
Despre preluarea Aeroportului de către administraţia judeţeană se vorbeşte încă din noiembrie 2013, când era readusă în actualitate posibilitatea administrării regionale a Aeroportului Timişoara, prin trecerea lui în subordinea autorităţilor locale. Oficialii CJ Timiş susţineau atunci că nu se vor ocupa singuri de administrare, propunând cooptarea în proiect a CJ Hunedoara şi a CJ Caraş-Severin.
Proiectul nu este, însă, nou, discuţii în acest sens fiind purtate şi în urmă cu cinci ani. Însă dacă atunci se vorbea despre o administrare a Aeroportului de către CJ Timiş, existând scepticism că acest lucru va putea fi posibil, ţinând cont de limitele bugetare judeţene, anul trecut s-a anunţat un proiect ce implica cooptarea în viitorul acţionariat şi a CJ Hunedoara şi a CJ Caraş-Severin. Conducerea CJ Timiş confirma la vremea respectivă că au avut loc discuţii în acest sens şi că această schimbare a administrării aeroportului ar putea începe curând. “În niciun caz nu va putea fi preluat doar de CJ Timiş şi Primăria Timişoara. Va trebui să vedem cu ce procente vor intra în noua structură şi celelalte Consilii Judeţene – Hunedoara şi Caraş-Severin – care se află în aceeaşi regiune şi beneficiază de Aeroportul din Timişoara. În acţionariat nu va intra Aradul, care are aeroport propriu, acesta aflându-se în patrimoniul Consiliului Judeţean. Şi nu se mai pune problema să aibă încă unul”, preciza atunci fostul preşedinte al CJ Timiş,Constantin Ostaficiuc.
Acesta fiind punctul de vedere al CJ Timiş atunci, când existau dubii că administraţia judeţeană se va putea ocupa de administrarea unei astfel de structuri, chiar şi în cooperare cu Primăria Timişoara, invocându-se o administrare regională, iată că acum actuala conducere a CJ Timiş susţine că poate gestiona singură o asemenea structură.
Cert este că, în ultimii ani, administraţia judeţeană a întreprins numeroase demersuri pe lângă Ministerul Transporturilor pentru preluarea unui pachet majoritar de acţiuni la Aeroportul Timişoara, lobby fiind făcut în acest sens pe lângă foştii miniştri Gheorghe Dobre şi Radu Berceanu. Pe atunci existau destule semne de întrebare, preluarea aeroportului doar de către CJ Timiş fiind considerată o pălărie prea mare pentru administraţia judeţeană. Se aducea atunci în discuţie planul de dezvoltare al aeroportului, în valoare de 360 de milioane de euro, care era comparat cu bugetul anual de atunci al CJ Timiş, plusându-se pe ideea că, dacă ar duce acest program la bun sfârşit, CJ Timiş ar trebui să bage în el toţi banii judeţului, timp de aproape un deceniu…
Tot atunci existau supoziţii ale unor consilieri judeţeni care avansau ipoteza că, la un moment dat, neavând bani pentru susţinerea acestui program de investiţii, CJ Timiş ar intra în parteneriat public-privat cu o firmă din judeţ, păstrându-şi însă un pachet majoritar de acţiuni. Se întrebau însă consilierii judeţeni ce s-ar întâmpla dacă, în această situaţie prezumtivă, firma repectivă şi-ar fi majorat capitalul social, iar CJ Timiş nu ar fi avut bani necesari în acel moment să contribuie şi el la majorare, caz în care respectiva firmă privată ar fi devenit proprietara aeroportului.
OANA DIMA
BOGDAN PITICARIU
Un deputat PSD trimis in judecata de DNA a facut o serie de remarce explozive la adresa Directiei Nationale Anticoruptie.
Deputatul Catalin Marian Radulescu acuza DNA-ul de complicitate la o “tentativa de genocid” si ameninta ca ‘va veni momentul Decembrie’ pentru procurori. “Va veni vremea schimbării si de la kovesi in jos in Dna vor plăti. Vor avea zeci de dosare penale si vor ajunge acolo unde i-au băgat sau au vrut sa bage pe cei nevinovăți”, spune acesta pe site-ul de socializare, citat de presa locala.
“Este inadmisibil , s-a ajuns prea departe . Trei pensionari s-au sinucis de frica DNA -ului . Dna si Basescu au creat isterie si frica naționala. Nici pe vremea lui Ceaușescu nu exista asemenea frica , ca oamenii sa nu mai vorbească la telefon , ca oamenii de afaceri sa se sinucidă , ca pensionarii sa se otraveasca de frica , ca elevii si profesorii sa fie terorizați , ca medicii sa fie hărțuiți . Oare ce vrea Dna -ul si Basescu ? Sa iasă oamenii in strada ca la Revoluție împotriva fricii si teroarei ? Atenție domnilor de la Dna e prea mult , ati facut mult prea mult rau , milioane de oameni va urăsc . Si Doamne Ferește de o scânteie . Nu sunteti inchizitie . Ati terorizat pana si oamenii de la sate la referendum, v-ati jucat pana si cu Dumbezeu , punând oamenii sa jure pe biblie pe capota mașinilor . Va veni momentul Decembrie . Si va trebui sa se plătească pt toate aceste abuzuri si crime . Susțin cu tărie introducerea urgentă a legii răspunderii materiale si penale a procurorilor si judecătorilor . Nu sunteti nici voi mai presus de lege si trebuie sa Răspundeți pt dosarele politice , pt oamenii închisi politic sau fara probe , pt pensionarii uciși , pt ca ati ascultat de ordinele unui dictator care v-a spus sa faceți milioane de dosare si sa băgati milioane de oameni in pușcării. Ati fost complici la aceasta tentativa de genocid . Tara are nevoie de liniște , romanii au nevoie de calm , sa nu se mai teama sa vorbească la telefon, sau pe strada . Ati facut destul rau “, spune deputatul PSD.
“Bravo , respect maxim procurorilor antibasisti si antikovesi si antimorar care au avut curaj sa ii înfrunte . Rusine procurorilor licu, bica , olaru,bajenaru,scânteie , morar, kovesi. Respect pt procurorii : Ciurea , Nastasiu, Iacobescu si alții . Va veni vremea schimbării si de la kovesi in jos in Dna vor plăti . Vor avea zeci de dosare penale si vor ajunge acolo unde i-au băgat sau au vrut sa bage pe cei nevinovăți . Acești închizători. Domnilor de la Dna Basisti, nu mai sunteti Dumnezei , s-a terminat cu abuzurile voastre de inchizitori . Prea ati facut dosare la comanda fara probe . Asta nu e tara voastră . Veți pleca odata cu Basescu si Udrea insa nu acolo unde doriți . Veți raspunde toti in fata legii unde niciunul dintre voi nu sunteti mai presus . Prea multa durere ati provocat , prea multi oameni s-au sinucis . Si cine sunteti voi ? Cei mai corupți care ati protejat infractorii cei mai mari , pe șmecheri , mafia PDL si bercea Mondialul . Voi be dați lectii de justitiari ? Toate abuzurile si crimele voastre se vor întoarce împotriva voastră“, a mai scris deputatul PSD.
Deputatul PSD Catalin Marian Radulescu a fost trimis in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie sub control judiciar, pentru savarsirea infractiunilor de efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia si dare de mita.
Nu văd legătura cu articolul…
Dar e de bine. Justiţia funcţionează şi deranjează! 🙂